Baronul moldovean al termoficării și trei milionari din România extind stația electrică de la Vulcănești

Stația Electrică Vulcănești 400kV, gestionată de ÎS Moldelectrica, va beneficia de o extindere semnificativă prin construcția unei noi celule de 400kV. Contractul pentru proiectare, furnizare și instalare a fost atribuit Asociației de companii Celin SRL (Moldova) și Energobit SA (România), selectată în cadrul unei licitații internaționale. Anunțul a fost făcut de Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică (UCIPE).

„Odată cu conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la ENTSO-E, necesitatea sincronizării prin stația Back-to-Back a decăzut. Astfel, conceptul proiectului pentru stația Vulcănești a fost adaptat pentru extinderea cu o nouă celulă, generând o economie de aproximativ 200 de milioane de Euro, fonduri redirecționate către alte necesități și proiecte,” a declarat Ruslan Surugiu, directorul UCIPE.

Valoarea contractului pentru extinderea stației este de aproximativ 3,8 milioane de Euro, cu o durată de execuție de până la 16 luni. Lucrările sunt parte integrantă a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat cu 61 de milioane de Euro de Asociația Internațională de Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale.

În ceea ce privește companiile care urmează să construiască celula suplementară a stației electrice de la Vulcănești, Celin SRL este controlată de moldoveanul Victor Slivinschi, implicată în contracte energetice peste Prut. O lată companie a lui Slivinschi s-a ocupat și de reparația celor două blocuri energetice de la Termoelectrica.

Cea de a doua companie care se va ocupa de stația electrică de la Vulcănești este Energobit SA, care este controlată de Ștefan Gadola cu o avere de circa 40 milioane de euro, Pal Peter, fondator și președinte al companiei și Ioan Socea fondator care deține și funcția de vicepreședinte al Energobit.

Prima licitație de extindere a stației electrice de la Vulcănești a eșuat, iar în luna iunie 2024 a organizat o a doua licitație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statie #vulcanesti #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.