Al 16-lea pachet de sancțiuni UE: Lovitură decisivă pentru comerțul rusesc

Uniunea Europeană intenționează să introducă sancțiuni suplimentare vizând 50 de categorii de produse din Rusia în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni, a declarat David O’Sullivan, reprezentantul special al UE pentru sancțiuni, într-un interviu acordat postului de televiziune kazah Silkway, citat de agenția Kazinform.

Conform afirmațiilor lui O’Sullivan, noile măsuri vor include restricții comerciale suplimentare pentru 50 de coduri tarifare, atenție asupra cărora Uniunea Europeană a solicitat anterior autorităților din Kazahstan să se concentreze. Reprezentantul UE a subliniat că, în prezent, sancțiunile acoperă deja aproximativ 60% din importurile și exporturile anterioare ale Rusiei, ceea ce corespunde unui total de aproximativ 7.500 de produse.

De asemenea, oficialul european a menționat că sancțiunile viitoare ar putea viza compania de stat rusă Rosatom, însă acest subiect nu este deocamdată în discuție. Totodată, Bruxelles-ul va continua colaborarea cu Kazahstanul pentru a preveni ocolirea restricțiilor impuse. O’Sullivan a avertizat că UE își rezervă dreptul de a întrerupe relațiile comerciale cu companiile care ajută în mod deliberat la eludarea măsurilor sancționatorii.

Potrivit publicației germane Die Welt, Uniunea Europeană intenționează să adopte al 16-lea pachet de sancțiuni pe 24 februarie 2025, marcând trei ani de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Aceste sancțiuni vor viza sectoare economice ale Rusiei care până acum fie nu au fost supuse restricțiilor, fie au fost afectate doar parțial.

Lista sancțiunilor va include și persoane fizice și juridice considerate responsabile pentru propagandă sau acțiuni care subminează integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) planifică interzicerea accesului în UE pentru persoanele suspectate de spionaj în favoarea Rusiei sau implicare în campanii de dezinformare, inclusiv pe teritoriul Germaniei.

În ianuarie 2025, premierul Belgiei, Alexander De Croo, a declarat că noul pachet de sancțiuni ar trebui să includă măsuri care să limiteze livrările de gaze și îngrășăminte din Rusia. Potrivit Bloomberg, UE analizează, de asemenea, restricții etapizate asupra importului de aluminiu, sancțiuni împotriva mai multor nave și deconectarea unor noi bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De Croo a subliniat că toate sancțiunile împotriva Rusiei trebuie să rămână în vigoare, indiferent de rezultatele posibile ale negocierilor privind soluționarea conflictului militar din Ucraina.

#rusai #sanctiuni #comert #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.