Moldova exportă, dar fermierii încasează puțin! Ce se ascunde în spatele exporturilor agricole către UE?

Produsele agricole primare din Republica Moldova reprezintă aproximativ 62,1% din totalul exporturilor moldovenești pe piața Uniunii Europene, având o valoare de 637,9 milioane de euro. În contrast, produsele alimentare procesate moldovenești exportate în UE se situează la 38,3% din totalul exporturilor de produse alimentare, cu o valoare de 402,4 milioane de euro, potrivit unui studiu al Agenției de Investiții.

În ultimii zece ani, comerțul cu produse alimentare primare între Republica Moldova și Uniunea Europeană a înregistrat o creștere constantă, cu o rată anuală de creștere de 18,5%. Aceasta este o performanță remarcabilă, având în vedere că importurile de produse alimentare din UE au crescut cu o rată anuală de doar 5,93%.

De asemenea, comerțul cu produse alimentare procesate a înregistrat o creștere semnificativă, cu o rată anuală de creștere de 13,36%. Cu toate acestea, balanța comercială rămâne deficitară, Moldova importând mai multe produse alimentare procesate decât exportă în UE.

Principalele produse agricole primare cu cel mai mare potențial de export în UE sunt grâul, porumbul și semințele de rapiță. Aceste produse au o valoare ridicată a exporturilor și înregistrează creșteri anuale semnificative. În același timp, produsele alimentare procesate din Moldova, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, vinurile și sucurile de fructe și legume, au, de asemenea, un potențial mare de export datorită valorii ridicate și creșterii constante.

În ceea ce privește structura exporturilor moldovenești de produse agroalimentare în UE în 2023, produsele primare (materii prime agricole) domină, dar produsele procesate își câștigă terenul. Printre principalele produse de export se numără uleiul de floarea-soarelui, cu o valoare de 212,1 milioane EUR, urmat de grâu, cu 163,5 milioane EUR, și semințele de floarea-soarelui, cu 115 milioane EUR.

Printre produsele procesate exportate se regăsesc vinurile (59,5 milioane EUR), sucurile de fructe și legume (29,3 milioane EUR), produsele de brutărie (17,5 milioane EUR), fructele procesate (16,9 milioane EUR), fructele uscate (14,4 milioane EUR), ciocolata (6,5 milioane EUR), preparatele alimentare (6,3 milioane EUR), dulcețurile (5,9 milioane EUR) și făina de grâu (5,1 milioane EUR).

Aceste date subliniază un potențial de export considerabil al Republicii Moldova, în special pentru produsele agricole primare și cele alimentare procesate, care continuă să câștige teren pe piața Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#produse #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli