Fuziune de proporții pe piața bancară din Republica Moldova. CNPF a autorizat-o

Comisia Națională a Pieței Financiare din Republica Moldova a autorizat reorganizarea BC „VICTORIABANK” SA și a BCR CHIȘINĂU SA prin fuziune cu absorbția BCR CHIȘINĂU SA (societatea absorbită) de către BC „VICTORIABANK” SA (societatea absorbantă).

Acționarii Victoriabank au aprobat reorganizarea Victoriabank prin fuziune (prin absorbție) cu BCR Chișinău, în cadrul Adunării Generale Extraordinare care a avut loc la Chișinău, în 21 august. Ulterior, în 22 august, și acționarii Băncii Comerciale Române Chișinău au aprobat reorganizarea BCR Chișinău prin fuziune (absorbție) cu Victoriabank (societate absorbantă).

Victoriabank a cumpărat pachetul de 72.813 de acțiuni ale BCR Chişinău la un preț de 3.076,53 lei pentru o acțiune la începutul anului 2024.

La Victoriabank cei mai mari acționari sunt Banca Transilvania (cea mai mare bancă din România) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care deţin împreună 72,19% din capital prin intermediul vehiculului investiţional VB Investment Holding BV din Olanda.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fuziune #bank #Victoriabank #BCR

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.