Rușine națională! Moldova mai are 1200 km de drumuri pietruite

În cadrul unui program național ambițios, autoritățile moldovenești se angajează să elimine toate drumurile pietruite până în anul 2030, iar acest obiectiv se află deja în plină implementare. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Infrastructurii, Nicolae Mîndra, în prezent, Moldova mai are încă aproximativ 1.200 de kilometri de drumuri pietruite, iar guvernul intenționează să le modernizeze și să le transforme în drumuri asfaltate.

„În 2030, niciun drum pietruit nu va mai exista în Republica Moldova. Suntem în al treilea an de implementare a Programului Drumurilor Regionale și lucrăm intens pentru a îmbunătăți infrastructura rutieră din țară”, a declarat Mîndra.

Proiectele de infrastructură rutieră care urmează să fie modernizate vor fi declarate de utilitate publică de interes național, iar lucrările de construcție, reabilitare și modernizare vor beneficia de sprijin financiar din partea partenerilor externi, conform unei inițiative legislative recente.

Parlamentul a votat deja în prima lectură un proiect de lege care prevede extinderea acestor lucrări la mai multe drumuri strategice. Astfel, se va investi în reabilitarea drumurilor R 34 Hâncești – Leova – Cahul – Giurgiulești, precum și în modernizarea unor sectoare importante ale centurii municipiului Chișinău.

Pe lângă aceste investiții, autoritățile se concentrează și pe drumurile regionale, cum ar fi G88 Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5 și G86 G88 – Dereneu – G85, care leagă mai multe localități din nordul, centrul și sudul țării. În total, vor fi reabilitați 116 kilometri de drumuri, conectând 45 de localități.

De asemenea, două proiecte importante de infrastructură transfrontalieră sunt în derulare. Unul dintre acestea se referă la drumul de acces la podul de la Ungheni, iar altul presupune extinderea la patru benzi a drumului care face legătura între vama Reni și vama Giurgiulești, inclusiv construcția unei ocoliri pentru satul Giurgiulești. Aceste proiecte vor contribui nu doar la îmbunătățirea traficului intern, dar și la consolidarea relațiilor economice și comerciale cu România.

În ceea ce privește exproprierea terenurilor și construcțiilor aflate în calea acestor lucrări de infrastructură, autoritățile vor compensa persoanele afectate prin plata despăgubirilor din fondul rutier. Astfel, autoritățile vor asigura un proces echitabil pentru toți cei afectați de aceste lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere.

Aceste inițiative fac parte dintr-un plan pe termen lung care vizează îmbunătățirea semnificativă a rețelei de drumuri din Moldova, cu scopul de a sprijini dezvoltarea economică și de a facilita conectivitatea între localitățile țării și între Moldova și statele vecine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pietruite #reabilitare #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.