Coșmarul ratei de bază! Guvernul și moldovenii, prinși în capcana dobânzilor mari

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat pentru a doua oară în acest an rata de bază, ajungând la 6,5%, o decizie menită să temperzeze inflația care a accelerat la sfârșitul anului 2024 și care se îndreaptă spre 10% anual. Această măsură, teoretic, ar trebui să descurajeze consumul excesiv prin creșterea dobânzilor la creditele de consum, dar efectele acesteia sunt mult mai complexe și afectează diferit diverse categorii de împrumuturi.

Conform economistului Veaceslav Ioniță, statul este prima victimă a majorării ratelor de bază, deoarece aceasta determină o creștere imediată a dobânzilor la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). O majorare de 10 puncte procentuale a ratei de bază duce la o creștere a dobânzilor VMS cu 8,2 puncte procentuale. De exemplu, în ianuarie 2025, Guvernul s-a împrumutat cu 4,5 miliarde lei la o dobândă de 7,4%, mai mare cu 0,75 puncte procentuale față de decembrie 2024. Doar pentru împrumuturile din ianuarie, Guvernul va trebui să plătească 34 milioane lei suplimentar din cauza majorării dobânzii.

Creșterea ratelor nu afectează imediat creditele ipotecare, dar influența se va resimți în câteva luni. La o majorare a ratei de bază cu 10 puncte procentuale, creditele ipotecare se scumpesc cu 3,2 puncte procentuale. De asemenea, recent, dobânzile pentru creditele ipotecare au crescut cu 1,1 puncte procentuale, ajungând de la 7% la 8%. Astfel, un credit ipotecar mediu de 1,3 milioane lei va însemna un cost lunar suplimentar de aproximativ 1.200 lei pentru noii debitori.

În ceea ce privește creditele de consum, aceste tipuri de împrumuturi sunt cel mai puternic afectate de majorarea ratei de bază, cu o scumpire de 6,2 puncte procentuale. Chiar și așa, moldovenii continuă să se împrumute, indiferent de dobânzi. În 2021, în ciuda dobânzilor scăzute sub 5%, au fost luate 130.000 de credite noi, un record la acea vreme. În 2024, deși dobânzile s-au dublat și au depășit 10%, moldovenii au stabilit un nou record istoric, cu aproape 210.000 de credite noi.

BNM își propune să reducă inflația prin descurajarea consumului pe bază de credit, însă experiența din 2024 arată că populația s-a adaptat la dobânzile mari și continuă să se împrumute. Totuși, această politică afectează indirect Guvernul, prin creșterea costurilor de împrumut, dar și pe cei care doresc să ia credite ipotecare.

Economistul Ioniță subliniază că majorarea inflației este de scurtă durată, iar în a doua jumătate a anului 2025, se preconizează o reducere a ratei de bază și, implicit, o scădere a dobânzilor pentru toate tipurile de împrumuturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#scumpire #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.