Catastrofă financiară în Rusia! Dolarul ar putea atinge un nou record, de 130 de ruble

Noile sancțiuni impuse de administrația Biden împotriva exporturilor de petrol rusesc ar putea provoca pierderi economice semnificative Rusiei și o depreciere accentuată a rublei. Potrivit unui raport al Centrului de Analiză Macro-economică și Prognoză (ЦМАКП), Rusia riscă să piardă 156 miliarde de dolari în următorii trei ani, iar cursul dolarului ar putea depăși 130 de ruble până în 2027.

Conform estimărilor, sancțiunile care vizează companii precum Gazprom Neft, Surgutneftegaz, și peste 180 de petroliere din „flota fantomă” vor reduce veniturile din exporturile rusești cu 47 miliarde de dolari în 2025, 57 miliarde de dolari în 2026 și cu 52 miliarde de dolari în 2027.

Aceasta va duce la o depreciere suplimentară a rublei, cu un curs mediu al dolarului estimat la 108,3 ruble în 2025, 124,9 ruble în 2026 și 132,2 ruble în 2027.

Fără aceste sancțiuni, dolarul ar fi rămas la valori mult mai mici, în jur de 99,2 ruble în 2025. Deprecierea rublei va accelera inflația, cu rate de creștere a prețurilor mai mari cu 1% în 2025 și 0,6% în 2026. Aceasta va determina Banca Centrală a Rusiei să majoreze rata cheie până la 23%, cel mai ridicat nivel din 2002.

Pentru cetățenii ruși, aceasta va însemna pierderea a 0,9% din veniturile reale, reducerea consumului cu 1,3%, scăderea achizițiilor cu amănuntul cu 1,5%.

Sancțiunile ar putea reduce exporturile zilnice de petrol rusesc cu până la 800.000 de barili, ceea ce ar echivala cu pierderea a 1% din PIB. Bugetul de stat ar putea pierde 2 trilioane de ruble, adică 18% din veniturile din petrol și gaze planificate pentru 2024.

Sancțiunile recente vizează rafinăriile-cheie de la Omsk și Moscova, proiectul emblematic „Vostok Oil” al Rosneft, structuri din proiectele LNG din regiunea baltică și 270 de nave din „flota fantomă”, responsabile pentru jumătate din exporturile maritime de petrol ale Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #curs #record #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.