Visa și Mastercard rămân un vis îndepărtat pentru Rusia – Nabiullina despre sancțiuni și izolare financiară

Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că este prematur să se vorbească despre ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei sau despre revenirea sistemelor internaționale de plată Visa și Mastercard pe piața rusă. Potrivit acesteia, nu participă la negocieri privind anularea restricțiilor, iar sistemele de plată nu au contactat Banca Centrală în legătură cu reluarea activității lor în Rusia, scrie interfax.ru.

În cadrul unei declarații, Nabiullina a subliniat că Banca Centrală nu include în prognozele sale de bază scenarii legate de încheierea războiului din Ucraina. „Actualizăm prognozele de patru ori pe an, în funcție de informațiile disponibile. În prezent, considerăm prematur să includem în prognoza de bază posibilele consecințe ale unei soluționări a conflictului militar. Vom monitoriza evoluția situației”, a precizat guvernatoarea.

Totodată, Nabiullina a promis continuarea discuțiilor cu guvernul privind mecanismele de deblocare a activelor rusești înghețate în străinătate. Ea a calificat drept „absolut nedreaptă” înghețarea activelor investitorilor privați care nu sunt sub incidența sancțiunilor. Potrivit acesteia, în 2023 autoritățile au reușit să deblocheze aproximativ 570 de miliarde de ruble sub formă de valori mobiliare și plăți de cupoane, de care au beneficiat 1,5 milioane de investitori ruși.

Anterior, Anatoli Aksakov, președintele Comitetului Dumei de Stat pentru Piața Financiară, a afirmat că Visa și Mastercard ar putea reveni în curând pe piața rusă, deoarece „au pierdut un mare segment de piață” și ar fi interesate să revină pe fondul negocierilor dintre Rusia și SUA privind încheierea războiului din Ucraina. Totuși, Aksakov a adăugat că rușii s-au adaptat deja la noile servicii, precum sistemul național de plăți „Mir” și sistemul de plăți rapide (SPB), care și-au demonstrat eficiența tehnologică.

Visa și Mastercard și-au suspendat activitatea în Rusia în primăvara anului 2022, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. În urma acestei decizii, mulți cetățeni ruși au început să deschidă conturi bancare în țările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) pentru a putea folosi carduri bancare în străinătate. Unul dintre principalele hub-uri pentru acest „turism bancar” a fost Kazahstanul, unde, în doar două luni din 2022, rușii au emis 50,7% din numărul total de carduri bancare pentru acel an.

Surse diplomatice citate de The Moscow Times au precizat că Rusia a solicitat în cadrul negocierilor cu SUA deblocarea activelor de stat înghețate și relaxarea sancțiunilor. Moscova urmărește, printre altele, accesul la cele 6 miliarde de dolari înghețate în SUA, investiții ale Băncii Centrale în active denominate în dolari înainte de începerea războiului. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a sugerat că unele companii străine ar putea reveni pe piața rusă în al doilea trimestru al anului 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nabiulina #mastercard #Visa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.