Moldova cere României reduceri la tarifele de tranzit și acces la gazele din Neptun Deep și curent de la Cernavodă

Republica Moldova cere tarife mai mici de tranzit a gazului pentru facilitarea unui flux mai mare de metan.

Dorin Junghietu, ministrul Energiei la întâlnirea cu omologul său român Sebastian Burduja și-a exprimat interesul Republicii Moldova pentru stabilirea unor tarife mai atractive pentru tranzitul gazelor naturale prin România, ceea ce ar facilita un flux mai mare de gaze naturale prin coridorul vertical între Grecia, Bulgaria, România și Ucraina, consolidând astfel legăturile energetice în regiune.

Cei doi au purtat discuții privind evoluția proiectelor comune de infrastructură critică și financiarizarea construcției liniilor de interconectare de înaltă tensiune. Conform autorităților, finalizarea acestor proiecte va permite o majorare semnificativă a capacității de interconectare comercială între România și Republica Moldova, având un impact important asupra securității energetice și schimburilor comerciale.

În cadrul întâlnirii, a fost abordată și chestiunea stocării gazelor naturale în România, în conformitate cu obligațiile Republicii Moldova de a stoca 15% din consumul anual al țării. Ministrul Dorin Junghietu a subliniat necesitatea creșterii volumului de gaze stocate pentru a asigura stabilitatea în aprovizionare, în special în perioadele de vârf ale consumului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială