Moldova cere României reduceri la tarifele de tranzit și acces la gazele din Neptun Deep și curent de la Cernavodă

Republica Moldova cere tarife mai mici de tranzit a gazului pentru facilitarea unui flux mai mare de metan.

Dorin Junghietu, ministrul Energiei la întâlnirea cu omologul său român Sebastian Burduja și-a exprimat interesul Republicii Moldova pentru stabilirea unor tarife mai atractive pentru tranzitul gazelor naturale prin România, ceea ce ar facilita un flux mai mare de gaze naturale prin coridorul vertical între Grecia, Bulgaria, România și Ucraina, consolidând astfel legăturile energetice în regiune.

Cei doi au purtat discuții privind evoluția proiectelor comune de infrastructură critică și financiarizarea construcției liniilor de interconectare de înaltă tensiune. Conform autorităților, finalizarea acestor proiecte va permite o majorare semnificativă a capacității de interconectare comercială între România și Republica Moldova, având un impact important asupra securității energetice și schimburilor comerciale.

În cadrul întâlnirii, a fost abordată și chestiunea stocării gazelor naturale în România, în conformitate cu obligațiile Republicii Moldova de a stoca 15% din consumul anual al țării. Ministrul Dorin Junghietu a subliniat necesitatea creșterii volumului de gaze stocate pentru a asigura stabilitatea în aprovizionare, în special în perioadele de vârf ale consumului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Spitalele regionale din Bălți și Cahul nu vor fi finalizate în termenele vehiculate anterior, iar inaugurarea acestora este realistă abia în jurul anilor 2030–2031. Declarația a fost făcută de ministrul Sănătății, Emil Ceban, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, termenul din 2028 este deja exclus. „Este clar că ne luăm rămas-bun de la anul 2028. Nu va fi gata atunci. Sperăm însă că până în 2030, în primul rând spitalul din Cahul, iar apoi și cel din Bălți”, a declarat Ceban.

Ministrul a explicat că spitalul din Cahul a avansat mai rapid din punct de vedere procedural, întrucât este amplasat pe același teritoriu, lângă spitalul existent, iar studiul de fezabilitate și conceptul au fost realizate într-un mod mai coerent. În schimb, la Bălți proiectul a fost mai complicat, din cauza identificării unui teren nou, situat în afara municipiului, în localitatea Corlăteni, și a procedurilor de licitație aferente. Aceste blocaje au dus la pierderea a unu-doi ani în procesul de implementare.

Emil Ceban a subliniat că cele două spitale sunt proiecte strategice pentru Republica Moldova, menite să schimbe fundamental arhitectura sistemului medical. „Vorbim despre spitale regionale, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să vină la Chișinău pentru o mare parte din serviciile medicale”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile își propun ca spitalele din Bălți și Cahul să funcționeze la un nivel superior de performanță, inclusiv ca spitale universitare, cu profesori, studenți și rezidenți, pentru a asigura sustenabilitatea resurselor umane. De asemenea, este prevăzută descentralizarea serviciilor oncologice, care vor fi disponibile obligatoriu în ambele spitale, precum și dezvoltarea medicinei minim invazive și a altor specialități de înaltă performanță.

Ministrul Sănătății a menționat că autoritățile au învățat din greșelile anterioare și că proiectele beneficiază de sprijinul partenerilor internaționali, fiind incluse în planul de dezvoltare al țării. „Avem susținere și trebuie să le facem. 2030 este un termen realist”, a conchis Emil Ceban.

#balti #cahul #Ceban #sanatate