Boom financiar, dar fără acoperiș! Chișinăul se dezvoltă, dar piața imobiliară e în colaps

Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat datele privind evoluțiile economice și demografice din Chișinăun în anul 2024. Cifrele arată creșteri în unele domenii, dar și scăderi în altele.

Astfel, în Chișinău, numărul nașterilor a crescut cu 6,1%, iar cel al deceselor cu 4,2%, comparativ cu anul precedent. În același timp, numărul căsătoriilor a scăzut cu 0,1%, iar cel al divorțurilor s-a redus cu 4,1%, indicând o ușoară stabilizare a situației familiale în capitală.

Salariul nominal mediu brut în Chișinău a atins 16.641 lei, ceea ce reprezintă o creștere de +18% față de media națională (14.096 lei), +13,8% față de salariul mediu din Chișinău în 2023.

Cifra de afaceri în industrie a crescut cu 0,8% față de anul trecut. Investițiile în capital fix au depășit 23,1 miliarde lei, marcând o creștere de 11%. Principala sursă de finanțare a fost capitalul propriu al investitorilor (64,9%).

În Chișinău, transportul auto de mărfuri a depășit 10 milioane de tone, în creștere cu 11,6% față de 2023.

Totodată, în 2024, numărul de locuințe date în exploatare a scăzut de 2,1 ori față de 2023, ajungând la 2.600 de apartamente și case, cu o suprafață totală de 200,9 mii m².

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chisinaau #economie #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.