Comerț internațional mai rapid și eficient: CCI a RM promovează digitalizarea Carnetelor ATA

În perioada 27-28 februarie 2025, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a organizat atelierul regional „eATA: Digitalizarea Carnetelor ATA ca Instrument de Facilitare a Comerțului”, desfășurat cu suportul proiectului „Consolidarea rutelor comerciale durabile și digitale și a conceptelor logistice între țările Parteneriatului Estic și cu UE”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Camerelor de Comerț din statele Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Republica Moldova), din Uniunea Europeană (Letonia, România, Slovenia), precum și autorități vamale și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Experții Federației Mondiale a Camerelor, organizație care coordonează sistemul Carnetelor ATA la nivel global, au prezentat Conceptul și Planul Global de Tranziție spre Carnetul ATA digital (e-ATA), alături de aplicațiile destinate utilizării de către vame, antreprenori și camerele de comerț pentru emiterea și validarea documentelor.

Participanții au avut ocazia să facă schimb de experiență și să participe la o sesiune practică de instruire privind utilizarea platformei e-ATA.

Carnetul ATA este un document vamal internațional ce permite admiterea temporară a mărfurilor fără plata taxelor vamale, facilitând participarea la expoziții, competiții sportive, evenimente culturale sau transportul echipamentelor profesionale. Republica Moldova a devenit membră a sistemului internațional al Carnetelor ATA în 2008, odată cu aderarea la Convenția privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul în 1990. Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este singura instituție din țară autorizată să elibereze Carnete ATA și să garanteze respectarea procedurilor de export temporar.

„Procesul de implementare a sistemului ATA a început încă din 2006, când, în cadrul CCI a RM, a fost lansat primul Comitet de facilitare a comerțului – MOLDPRO. Una dintre primele inițiative ale acestuia a fost chiar aderarea la Convenția ATA, cu scopul de a facilita traficul internațional de mărfuri destinate expozițiilor internaționale. Dacă în primul an de implementare au fost emise doar 10 carnete, astăzi, numărul acestora a crescut la aproximativ 160 anual, oferind antreprenorilor o soluție eficientă pentru transportul temporar de mărfuri peste hotare. La nivel global, în 2023, au fost eliberate circa 195.000 de Carnete ATA, acoperind mărfuri în valoare de peste 28 miliarde USD”, a declarat președintele CCI a RM, Sergiu Harea.

În contextul digitalizării accelerate, CCI a RM a lansat platforma client.chamber.md, care permite antreprenorilor să depună online cereri pentru eliberarea Carnetelor ATA, reducând birocrația și economisind timp și resurse financiare.

„Mă bucur să vă salut la prima ediție a Winter Academy. Proiectul nostru se va desfășura pe parcursul a trei ani, iar împreună cu partenerii de la CCI a RM vom implementa diverse activități și vom aborda teme esențiale, precum procedurile vamale și utilizarea carnetelor e-ATA. Sunt convins că, prin această Academie Internațională de Iarnă, vom reuși să consolidăm conexiunile și să sprijinim dezvoltarea comerțului în regiune”, a menționat Torben Heinemann, manager în cadrul Proiectului EasTnT, implementat de GIZ, a subliniat valoarea colaborării cu CCI a RM.

Transformarea complet digitală a Carnetului ATA este susținută de Camera de Comerț Internațională și Organizația Mondială a Vămilor, având ca scop eliminarea carnetelor pe suport de hârtie și accesibilitatea electronică a documentelor pentru autoritățile vamale din întreaga lume.

Proiectul EasTnT este finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#carnete #Carnete ATA #CCI a RM #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei se confruntă cu riscuri majore, pe fondul dezechilibrelor economice în creștere și al impactului sancțiunilor internaționale, potrivit unui raport al Institutului de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE). Documentul analizează modul în care războiul împotriva Ucrainei a transformat economia rusă și subliniază că datele oficiale trebuie tratate cu precauție, deoarece sunt parte a propagandei de război.

Dezechilibre economice și inflație subestimată

Potrivit raportului, politica economică a Rusiei a devenit tot mai incoerentă, combinând stimulente fiscale cu măsuri monetare restrictive. Rezultatul este o inflație mult mai mare decât cea raportată oficial, în timp ce creșterea economică reală este mult sub cifrele furnizate de autorități. În plus, sistemul financiar se confruntă cu probleme tot mai mari, iar sprijinul acordat sectorului imobiliar prin subvenții mascate riscă să genereze o criză.

Sancțiunile și impactul asupra rezervelor financiare

Raportul arată că sancțiunile impuse de statele occidentale au redus semnificativ veniturile Rusiei din exporturi, în special din vânzarea de petrol. În timp ce Rusia a reușit să redirecționeze unele exporturi către piețele asiatice, prețul redus pe care îl obține pentru petrol limitează capacitatea sa de a finanța bugetul de stat. Experții estimează că rezervele financiare ale Rusiei, utilizate pentru a susține cheltuielile de război, ar putea fi epuizate într-un an, ceea ce ar forța Banca Centrală să relaxeze politica monetară sau chiar să finanțeze deficitul prin tipărirea de bani, cu efecte grave asupra inflației și cursului de schimb.

Dependența de prețul petrolului – un factor critic

Raportul subliniază că economia Rusiei a fost, de-a lungul decadelor, puternic influențată de prețul petrolului, acesta fiind un determinant-cheie pentru veniturile în valută, cursul de schimb, inflație și creșterea economică. Orice scădere semnificativă a prețului petrolului pe piețele internaționale ar putea accelera o criză economică profundă.

Concluzii: Perspective sumbre pentru economia rusă

Analiza SITE evidențiază că, deși o criză economică totală nu este iminentă, riscurile pentru economia rusă cresc semnificativ. În următorii ani, dezechilibrele acumulate, scăderea veniturilor din exporturi și restricțiile impuse de sancțiuni ar putea împinge Rusia într-o recesiune severă. În plus, presiunile asupra bugetului de stat vor forța guvernul să ia măsuri dure, care ar putea afecta și mai mult populația și mediul de afaceri.

Raportul recomandă ca politicile occidentale să se concentreze pe limitarea resurselor financiare ale Rusiei, în special prin sancțiuni care vizează exporturile energetice și accesul la tehnologie, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul.