Comerț internațional mai rapid și eficient: CCI a RM promovează digitalizarea Carnetelor ATA

În perioada 27-28 februarie 2025, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a organizat atelierul regional „eATA: Digitalizarea Carnetelor ATA ca Instrument de Facilitare a Comerțului”, desfășurat cu suportul proiectului „Consolidarea rutelor comerciale durabile și digitale și a conceptelor logistice între țările Parteneriatului Estic și cu UE”. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Camerelor de Comerț din statele Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina, Republica Moldova), din Uniunea Europeană (Letonia, România, Slovenia), precum și autorități vamale și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Experții Federației Mondiale a Camerelor, organizație care coordonează sistemul Carnetelor ATA la nivel global, au prezentat Conceptul și Planul Global de Tranziție spre Carnetul ATA digital (e-ATA), alături de aplicațiile destinate utilizării de către vame, antreprenori și camerele de comerț pentru emiterea și validarea documentelor.

Participanții au avut ocazia să facă schimb de experiență și să participe la o sesiune practică de instruire privind utilizarea platformei e-ATA.

Carnetul ATA este un document vamal internațional ce permite admiterea temporară a mărfurilor fără plata taxelor vamale, facilitând participarea la expoziții, competiții sportive, evenimente culturale sau transportul echipamentelor profesionale. Republica Moldova a devenit membră a sistemului internațional al Carnetelor ATA în 2008, odată cu aderarea la Convenția privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul în 1990. Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este singura instituție din țară autorizată să elibereze Carnete ATA și să garanteze respectarea procedurilor de export temporar.

„Procesul de implementare a sistemului ATA a început încă din 2006, când, în cadrul CCI a RM, a fost lansat primul Comitet de facilitare a comerțului – MOLDPRO. Una dintre primele inițiative ale acestuia a fost chiar aderarea la Convenția ATA, cu scopul de a facilita traficul internațional de mărfuri destinate expozițiilor internaționale. Dacă în primul an de implementare au fost emise doar 10 carnete, astăzi, numărul acestora a crescut la aproximativ 160 anual, oferind antreprenorilor o soluție eficientă pentru transportul temporar de mărfuri peste hotare. La nivel global, în 2023, au fost eliberate circa 195.000 de Carnete ATA, acoperind mărfuri în valoare de peste 28 miliarde USD”, a declarat președintele CCI a RM, Sergiu Harea.

În contextul digitalizării accelerate, CCI a RM a lansat platforma client.chamber.md, care permite antreprenorilor să depună online cereri pentru eliberarea Carnetelor ATA, reducând birocrația și economisind timp și resurse financiare.

„Mă bucur să vă salut la prima ediție a Winter Academy. Proiectul nostru se va desfășura pe parcursul a trei ani, iar împreună cu partenerii de la CCI a RM vom implementa diverse activități și vom aborda teme esențiale, precum procedurile vamale și utilizarea carnetelor e-ATA. Sunt convins că, prin această Academie Internațională de Iarnă, vom reuși să consolidăm conexiunile și să sprijinim dezvoltarea comerțului în regiune”, a menționat Torben Heinemann, manager în cadrul Proiectului EasTnT, implementat de GIZ, a subliniat valoarea colaborării cu CCI a RM.

Transformarea complet digitală a Carnetului ATA este susținută de Camera de Comerț Internațională și Organizația Mondială a Vămilor, având ca scop eliminarea carnetelor pe suport de hârtie și accesibilitatea electronică a documentelor pentru autoritățile vamale din întreaga lume.

Proiectul EasTnT este finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#carnete #Carnete ATA #CCI a RM #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.