Moldova riscă o nouă criză a gazelor?! Planul Guvernului e... să nu aibă plan

Republica Moldova riscă să repete scenariul din iarna trecută, când întârzierea achizițiilor de gaze naturale a dus la scumpiri considerabile pentru consumatori. Deși problema a fost discutată oficial încă din 3 decembrie 2024, când Parlamentul a cerut elaborarea unui plan național de achiziții în termen de 60 de zile, până în prezent nu există niciun rezultat concret, iar Guvernul nu a anunțat nici graficul, nici responsabilul, nici începutul efectiv al achizițiilor, potrivit declrației Blocului „Împreună”

În plus, Planul de măsuri privind independența energetică, aprobat recent de Executiv, nu menționează deloc subiectul achiziției gazelor, în ciuda importanței sale pentru securitatea energetică a țării.

Amintim că, în 2023, întârzierea procurării gazului a dus la majorarea tarifelor, costurile fiind suportate direct de populație. Deși premierul Dorin Recean a cerut public demiterea lui Vadim Ceban, șeful Moldovagaz, pentru gestionarea defectuoasă a situației, acesta se află în continuare în funcție.

Conform Legii gazelor naturale, Guvernul este responsabil de asigurarea securității energetice și a aprovizionării cu gaze, însă lipsa de acțiune concretă sporește riscul ca Moldova să se confrunte din nou cu crize de aprovizionare și tarife explozive în iarna 2025.

În acest context, Blocul Împreună vine cu un pachet de 7 măsuri urgente care vizează profesionalizarea și transparența achizițiilor de gaze: transferul responsabilității achiziției de la Moldovagaz la Energocom, companie de stat cu reputație mai bună și capacitate financiară mai mare, elaborarea de către Guvern a unui plan clar de achiziții pentru sezonul rece, cu grafic lunar/trimestrial, stocuri și contracte forward, după modelul UE, monitorizare lunară de către Guvern și ANRE a implementării planului de achiziții.
Aprobarea de către furnizorii reglementați (Energocom, Moldovagaz) a procedurilor de achiziție, cu transparență și criterii conforme pieței bursiere, audit extern asupra sistemului informatic de licitație al Energocom, pentru a elimina suspiciunile de manipulare sau favorizare a ofertelor, elaborarea unui regulament intern clar la Energocom, pentru a preveni orice formă de intervenție sau întârziere a ofertelor transmise prin serverul licitațiilor și transferul întreprinderilor energetice de stat în subordinea Ministerului Energiei, pentru a spori responsabilitatea și eficiența decizională în sector.

#bloc #gaz #preturi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Dumitru Budianschi, a dezvăluit în cadrul audierilor publice privind fraudele pe platforme online de presupuse investiții că informațiile despre fenomenul „TUX” nu au venit din surse oficiale sau investigații jurnalistice, ci chiar din discuțiile cu elevii, în timpul campaniilor de educație financiară.

„Noi am aflat acest lucru nu din informații publice. Am aflat din educația financiară pe care o făceam. În interacțiunea cu copiii, cineva ne-a spus: Uitați-vă, este așa un fel de joacă. Atunci am înțeles că nu este deloc o joacă și am acționat imediat”, a spus Budianschi.

Potrivit lui, CNPF a emis rapid un avertisment public și a solicitat colaborarea altor instituții pentru a identifica natura activităților și riscurile implicate. „Lucrurile se întâmplă foarte rapid. Nu poți într-o zi să oprești ceva sau să închizi ceva. Este nevoie de timp și de analiză”, a subliniat președintele instituției.

În cadrul audierilor de astăzi, deputatul PAS Dorian Istrati a declarat că autoritățile au recepționat doar 13 cereri, fiecare dintre ele vizând prejudicii de câteva sute de euro sau dolari.

Audierile au avut loc în contextul prăbușirii piramidei financiare „TUX”, operată sub acoperirea unei platforme de investiții în active digitale. La începutul lunii noiembrie, cinci persoane – inclusiv liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore. Ancheta PCCOCS indică faptul că platforma funcționa ca o schemă piramidală, cu transferuri prin companii intermediare și conturi off-shore.

Rulajul total al platformei TUX în Republica Moldova este estimat la circa 48 de milioane de euro.