Ruleta rusească a agriculturii moldovenești! Fermierii refuză să se asigure

Siguranța în agricultură reprezintă un pilon-cheie pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova, însă cadrul existent pentru asigurarea riscurilor în sectorul agricol se confruntă cu probleme majore, afirmă economistul Iurie Rija.

Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare agricolă, doar 1% din suprafața agricolă este anual asigurată, evidențiind un decalaj profund între intențiile legislative și realitatea practică. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: lipsa culturii de asigurare printre fermieri, întârzierile frecvente ale statului în plata subvențiilor și costurile ridicate ale primelor de asigurare.

Potrivit lui Rija, agricultura moldovenească se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, ceea ce face ca asigurarea să devină un „lux” pentru mulți agricultori. În plus, riscul major reprezentat de secetă este acoperit limitat și scump, reducând astfel atractivitatea asigurărilor.

În anul 2024, doar 3,2% din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii a fost alocat asigurărilor agricole, iar valoarea primelor plătite a reprezentat doar 4,5% din piața generală a asigurărilor. Acest fapt sugerează că sectorul agricol continuă să fie expus masiv riscurilor climatice.

Pentru dezvoltarea pieței, Iurie Rija recomandă introducerea condiționării accesului la subvenții de existența unei polițe de asigurare și implicarea activă a băncilor în obligativitatea asigurării bunurilor finanțate. Aceste măsuri ar putea spori numărul agricultorilor asigurați, reducând costurile primelor și crescând reziliența sectorului.

Economistul menționează și exemplul pozitiv al modelului turc TARSİM, care ar putea fi adaptat realităților moldovenești prin digitalizarea proceselor și crearea unei structuri centrale independente de gestionare și evaluare a daunelor. De asemenea, fondurile mutuale agricole, similare celor din Franța sau Olanda, reprezintă o alternativă viabilă pentru creșterea încrederii și eficienței sistemului de asigurări agricole din Moldova.

În concluzie, Moldova trebuie să adopte urgent o strategie coerentă de reformare a sistemului de asigurări agricole pentru a evita crizele financiare cauzate de fenomenele climatice extreme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#culturi #asigurări #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.