Război cu munca la negru. Fiscul aduce la buget peste 10 miliarde lei în 3 luni

23 Apr. 2025, 10:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Apr. 2025, 10:39 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) intensifică acțiunile de prevenire și combatere a muncii „la negru” și a plăților „în plic”, iar rezultatele pentru primul trimestru al anului 2025 indică o conformare fiscală în creștere semnificativă.

În perioada ianuarie–martie, SFS a efectuat vizite fiscale la 2.501 agenți economici și a organizat 37 de seminare de informare pentru angajatori și angajați din domeniile cu risc ridicat de evaziune fiscală.

Ca urmare, agenții economici vizați au declarat obligații aferente plăților salariale în valoare totală de 182 milioane lei – cu 27,05% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Contribuțiile declarate includ:

  • 32,7 milioane lei impozit pe venit din salarii (+32%);
  • 109 milioane lei contribuții de asigurări sociale (+26,43%);
  • 40,6 milioane lei prime de asigurare medicală obligatorie (+24,95%).

În urma controalelor efectuate, au fost stabilite 26 de cazuri de încălcare a legislației muncii, pentru care s-au calculat suplimentar obligații fiscale, penalități și amenzi în sumă totală de 3,22 milioane lei, dintre care 2,18 milioane au fost deja achitate.

Deși suma obligațiilor fiscale suplimentare calculate este cu 79,3% mai mică față de anul trecut, autoritățile explică această scădere printr-un număr mai mic de controale planificate în 2025 comparativ cu 2024.

În total, încasările la Bugetul Public Național din plăți salariale în primele trei luni ale anului curent au atins 10,9 miliarde lei, în creștere cu 17,6% față de perioada similară a anului precedent – un rezultat care confirmă eficiența măsurilor de conformare fiscală promovate de SFS.

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.