Telenovelă la microfon! Grădinaru, cu lacrimi de crocodil în rolul martirului politic cu trecut greu

În timpul luării de cuvânt privind adoptarea legii cu privire la votul în diaspora, deputatul PAS Vasile Grădinaru a susținut un discurs profund emoționant, cu lacrimi în ochi, evocând sacrificiile familiei sale și ale altor mii de moldoveni nevoiți să emigreze din cauza sărăciei.

„E foarte ușor să vorbești și e foarte greu să faci”, a spus Grădinaru de la tribuna Parlamentului, vizibil marcat. El a povestit cum, în 2001 și 2002, frații săi au fost nevoiți să plece peste hotare pentru a-și întreține familia. „Deși în 2002 absolveam colegiul de ecologie cu media 9,8, riscam să plec și eu. Nu am făcut-o doar pentru că frații mei au muncit în afară și mi-au plătit cazarea, mâncarea și hainele.”

Deputatul a criticat sistemul de atunci, spunând că „era un tătucă și doar feciorul lui lucra în țara asta”. Potrivit lui Grădinaru, sărăcia nu afecta doar familia sa, ci întreaga Moldovă. „Ca și alți frați și surori din această țară, și ai mei au împrumutat câte 3.000 de dolari ca să plece. Ca să țină pe cineva acasă, nu ca să fugă.”

„Votul în diaspora nu e un cadou. Este o datorie morală față de oamenii care au ținut Moldova în viață când alții o ruineau”, a concluzionat Vasile Grădinaru, printre lacrimi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gradinaru #vot #diaspora

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.