Bani din piatră seacă! Statul a strâns 543 milioane lei din vânzarea proprietăților publice în 2024

În anul 2024, Agenția Proprietății Publice (APP) a înregistrat venituri de 543,16 milioane de lei din administrarea și deetatizarea bunurilor proprietate publică de stat. Conform raportului, aceste venituri includ sume obținute din privatizări, concesiuni, parteneriate public-private și alte forme de valorificare a patrimoniului public.

Potrivit documentului, în perioada de referință au fost organizate două licitații „cu strigare”, în urma cărora au fost adjudecate trei bunuri imobile, cu o valoare totală de 129.030,0 mii lei. De asemenea, au fost încheiate două contracte de vânzare-cumpărare pentru terenuri destinate construcțiilor, în valoare de 129.030,0 mii lei.

Raportul APP mai menționează că, în 2024, au fost monitorizate 44 de contracte de parteneriat public-privat și 37 de contracte de locațiune. În plus, au fost elaborate două studii de prefezabilitate pentru proiecte strategice în sectorul public, inclusiv pentru modernizarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Pe lângă sumele provenite din privatizări, în bugetul de stat au fost virate venituri din administrarea și deetatizarea bunurilor proprietate publică în valoare de 318,2 milioane lei, contribuind semnificativ la finanțarea proiectelor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#privatizare #bani #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.