Statul resuscitează combinatul „Aroma” și-l pune în mâinile unui director cu zero bunuri declarate

După 12 ani de procedură de insolvabilitate, combinatul de divin SA „Aroma” iese oficial din insolvență și revine în activitate sub control total al statului, anunță Agenția Proprietății Publice (APP).

Hotărârea a fost emisă de Judecătoria Chișinău la data de 2 iunie 2025, după ce SA „Barza Albă”, compania care a absorbit Aroma printr-o decizie guvernamentală din iulie 2024, a achitat integral toate creanțele istorice ale combinatului.

Cu această ocazie, Andrei Luța, fost director adjunct la SA „Barza Albă”, a fost numit director interimar al SA „Aroma”. Numirea a fost anunțată oficial de șeful APP, Roman Cojuhari, care a subliniat că această decizie va facilita o tranziție fluentă în cadrul fuziunii economice și manageriale a celor două întreprinderi.

Potrivit ultimei declarații de avere, Andrei Luța nu deține bunuri, imobile sau active în proprietate personală, iar singura sursă de venit raportată pentru anul 2024 este salariul de 603.300 lei.

Revitalizarea SA „Aroma” este considerată un pas strategic pentru stat, în contextul în care brandul are o tradiție de peste 100 de ani în producția de divin și distilate, fiind bine cunoscut atât pe piața locală, cât și la export. Autoritățile promit că, în ciuda fuziunii, produsele „Aroma” își vor păstra identitatea de brand și linia de producție consacrată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aroma #cojuhari #Director

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.