CFM, pe șine de aur! Bolea promite trenuri cu bani din 500 de metri de cale ferată

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat oficial demararea lucrărilor de pregătire a terenului pentru construcția unui nou segment de cale ferată în zona Văleni, raionul Cahul. Declarația a fost făcută la fața locului, unde oficialul a menționat că lucrările sunt în grafic și se desfășoară în baza proiectului aprobat.

„La sfârșitul lunii februarie vorbeam aici despre analizările de sol pentru acest viitor proiect. Astăzi suntem în faza pregătirii terenului pentru construcția efectivă a unui segment de 500 de metri de cale ferată, cu finanțare asigurată din bugetul de stat și din fondurile Guvernului Republicii Moldova pentru Căile Ferate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Vladimir Bolea, la finalizarea lucrărilor, veniturile Căii Ferate din Moldova (CFM) ar urma să crească cu peste 56 de milioane de lei anual, datorită transferului estimat de 300.000 de tone de marfă de pe drumurile publice către transportul feroviar.

„Este un pas important pentru descongestionarea traficului rutier, dar mai ales pentru eficiența economică și ecologică a sectorului transporturilor din Republica Moldova”, a adăugat Bolea.

Segmentul nou face parte dintr-un plan mai amplu de revitalizare a infrastructurii feroviare, în contextul semnării la 14 aprilie 2025 a unui Memorandum de Înțelegere între România și Republica Moldova, care prevede redeschiderea circulației feroviare pe tronsonul Cantemir–Fălciu, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și fluxurile comerciale transfrontaliere.

Ultimele date statistice relevă că în primul trimestru al anului, volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut cu 15,7%, în timp ce parcursul mărfurilor (tone-kilometri) s-a prăbușit cu 29,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Transportul feroviar deține în prezent o pondere de 13,4% în structura totală a mărfurilor transportate în Moldova, semnificând un sector important, dar în dificultate.

În prezent, CFM se confruntă cu dificultăți financiare. Pierderile copaniei s-au cifrat la 228 milioane de lei în anul 2024, iar restanțele la salarii se ridică la peste 100 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #promisiuni #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au înregistrat scăderi pe piețele internaționale după primele semnale pozitive cu privire la implementarea acordului dintre Statele Unite și Iran, ceea ce alimentează speranțele investitorilor că riscurile pentru transporturile de țiței prin Strâmtoarea Ormuz se vor diminua.

Potrivit Euronews, cotația petrolului Brent, referința internațională, a coborât luni la 79,12 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI s-a tranzacționat la 75,32 dolari pe baril.

Evoluția vine după ce mediatorii din Qatar și Pakistan au anunțat că prima rundă de discuții privind implementarea acordului dintre Washington și Teheran s-a încheiat cu „progrese încurajatoare”.

Memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută prevede ajungerea la un acord final în termen de 60 de zile, încetarea operațiunilor militare și redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile globale de petrol.

În timp ce piața petrolului a reacționat pozitiv la perspectivele unei stabilizări în Orientul Mijlociu, bursele asiatice au avut evoluții mixte.

Indicele japonez Nikkei 225 a crescut cu 1,6%, atingând în timpul ședinței un nou maxim istoric. Avansul a fost susținut în principal de companiile din sectorul tehnologic și de optimismul investitorilor privind dezvoltarea inteligenței artificiale.

Acțiunile conglomeratului SoftBank au urcat cu 2,4%, iar producătorul de echipamente pentru industria semiconductorilor Tokyo Electron a câștigat 2,3%.

În Coreea de Sud, indicele Kospi a avansat cu 0,4%, apropiindu-se de niveluri record. Producătorul de memorii SK Hynix a înregistrat o creștere de aproape 5%, pe fondul cererii ridicate pentru tehnologii destinate inteligenței artificiale.

Nu toate piețele au împărtășit însă același optimism. Bursa din Hong Kong a pierdut 1%, iar indicele principal din Shanghai a consemnat doar o creștere modestă.