Steagul Rusiei flutură la Chișinău, Ucraina iese pe ușă: Congresul OIV, transformat în scandal diplomatic

UPDATE: După scandalul declanșat de prezența simbolurilor Federației Ruse la Congresul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), găzduit la Chișinău, autoritățile moldovene au intervenit pentru a evita o criză diplomatică de amploare. Ca urmare a protestelor ferme exprimate de Ambasada Ucrainei în Republica Moldova și a unei întrevederi de urgență între ambasadorul ucrainean și ministra Agriculturii, organizatorii au decis retragerea steagului și a materialelor promoționale rusești de la locul desfășurării congresului.

Ukrvinprom și Ukrainian Wine Institute au anunțat suspendarea participării la cel de-al 46-lea Congres Mondial al Viei și Vinului (OIV), găzduit de Republica Moldova, în semn de protest față de prezența oficială a Federației Ruse la eveniment.

Deși delegația ucraineană pregătise o serie de prezentări științifice și aplicații tehnologice importante pentru sectorul vitivinicol — inclusiv rapoarte despre vinuri fără alcool, tendințe de consum în Ucraina, și utilizarea durabilă a subproduselor vinicole — participarea a fost întreruptă la recomandarea oficială a Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova și în conformitate cu instrucțiunile Ministerului Agriculturii și Alimentației din Ucraina”, a scris într-o postare pe Facebook, directorul general al Corporației Ukrvynprom, Volodymyr Kucherenko.

Potrivit declarației oficiale, retragerea vine în urma mai multor fapte considerate „inadmisibile”:

Prezența demonstrativă a delegației Federației Ruse;
Afișarea oficială a steagului statului agresor;
Organizarea de activități interguvernamentale cu participarea acesteia;
Toate acestea, în ziua în care mai multe orașe ucrainene erau supuse unor atacuri aeriene masive.

„Considerăm că această ‘neutralitate’ echivalează cu o complicitate directă cu agresorul. Participarea Ucrainei alături de o țară care ne omoară zilnic cetățenii și ne distruge infrastructura este inacceptabilă și degradantă”, au transmis reprezentanții industriei vinicole ucrainene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#steag #scandal #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.