Boom imobiliar de carton la Chișinău! 40% din tranzacții sunt cu apartamente care încă nu există

02 Nov. 2026, 10:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Nov. 2026, 10:31 // Actual //  Ursu Victor

Piața imobiliară din Chișinău dă semne de revenire, cu aproximativ 10.000 de tranzacții înregistrate în trimestrul III al anului 2026, un nivel atins doar de trei ori în istoria pieței apartamentelor din Capitală. Însă în spatele cifrelor se ascunde o realitate diferită. Este vorba de faptul că aproape 40% dintre tranzacții vizează locuințe care încă nu au fost construite, iar vânzările tradiționale de apartamente sunt în continuare cu aproximativ 10% sub nivelul anului trecut, arată o analiză a economistului Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, piața apartamentelor a mai atins asemenea volume doar în anul 2019, când în trimestrul III au fost înregistrate circa 10.900 de tranzacții, iar în trimestrul IV alte 10.400. Anul respectiv rămâne recordul absolut al pieței imobiliare din Chișinău, cu aproximativ 38.500 de apartamente tranzacționate.

Deși statisticile actuale sugerează o revenire, economistul avertizează că cifrele din 2026 nu pot fi comparate direct cu cele din anii precedenți. Explicația ține de includerea distinctă în statistici a tranzacțiilor cu așa-numitele „bunuri viitoare”, adică apartamente cumpărate înainte de finalizarea construcției, uneori chiar în etapa de fundație.

„În municipiul Chișinău există de mai mulți ani o categorie de investitori care procură apartamente în faza incipientă a construcției, uneori chiar atunci când blocul este abia la etapa de fundație”, explică Veaceslav Ioniță.

Potrivit analizei, aproximativ 40% dintre înregistrările din trimestrul III reprezintă tranzacții cu bunuri viitoare, aproape 40% sunt contracte obișnuite de vânzare-cumpărare, iar circa 20% sunt înregistrări ipotecare. La acestea se adaugă o pondere redusă a înregistrărilor primare.

Expertul precizează că aceste cifre reprezintă categorii de înregistrări cadastrale, nu neapărat apartamente distincte vândute. De exemplu, aceeași achiziție poate genera atât o înregistrare de vânzare-cumpărare, cât și una ipotecară.

Diferența devine evidentă atunci când sunt analizate exclusiv tranzacțiile tradiționale. Potrivit calculelor economistului, indicatorul anualizat al acestora a coborât la aproximativ 20.327 de apartamente în 2026, față de 22.600 în anul precedent, ceea ce reprezintă o reducere de circa 10%.

Totuși, piața se menține ușor peste minimul înregistrat în 2023, când numărul tranzacțiilor a ajuns la aproximativ 19.800, aproape de două ori mai puțin decât în anul record 2019.

Ceea ce schimbă imaginea pieței sunt achizițiile de apartamente aflate în construcție. Numai în primele nouă luni ale anului 2026 au fost înregistrate 9.514 tranzacții cu bunuri viitoare, iar indicatorul agregat prezentat de economist ajunge la aproximativ 29.800 de înregistrări.

Această categorie este alimentată inclusiv de investitorii care cumpără locuințe la începutul construcției, mizând pe creșterea valorii până la finalizarea blocului și pe posibilitatea revânzării ulterioare la un preț mai mare.

În același timp, banii investiți în asemenea apartamente reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru companiile de construcții, care pot utiliza încasările pentru continuarea proiectelor rezidențiale.

În ceea ce privește evoluția pe termen lung, Veaceslav Ioniță arată că în perioada 2016–2021 piața apartamentelor din Chișinău a depășit constant 30.000 de tranzacții anual. Ulterior, activitatea s-a redus puternic: la 25.000 de tranzacții în 2022 și 19.800 în 2023. În 2024 au fost înregistrate aproximativ 23.700 de tranzacții, iar în 2025 numărul acestora a coborât la 22.600.

Economistul consideră că datele din 2026 evidențiază existența a două componente importante ale pieței: cea tradițională, în care sunt cumpărate și vândute apartamente existente, și cea investițională, în care locuințele sunt achiziționate înainte de finalizarea construcției.

„Nu trebuie să confundăm creșterea numărului total de înregistrări cu o creștere echivalentă a vânzărilor tradiționale de apartamente”, avertizează Veaceslav Ioniță.

Astfel, deși cele aproximativ 10.000 de tranzacții înregistrate într-un singur trimestru creează imaginea unui nou boom imobiliar, datele arată că piața apartamentelor finalizate este încă departe de recordurile din trecut, iar o parte importantă a creșterii statistice este explicată de evidențierea separată a locuințelor cumpărate în faza de construcție.

02 Nov. 2026, 10:22
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Nov. 2026, 10:22 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) avertizează asupra unui val de informații false despre siguranța banilor din bănci, răspândite în spațiul public după atacul cibernetic care a vizat unele servicii digitale ale statului. Instituția încearcă să calmeze temerile populației și dă asigurări că simpla cunoaștere a codului IBAN al unei persoane nu permite retragerea sau transferarea economiilor din conturile bancare.

Potrivit BNM, în urma incidentului cibernetic au apărut interpretări eronate privind securitatea sistemului bancar, care riscă să inducă cetățenii în eroare. Banca centrală subliniază că instituțiile financiare gestionează conturile clienților prin sisteme informatice proprii, separate de platformele publice vizate de atac.

„Cunoașterea IBAN-ului (codul care identifică un cont bancar) nu înseamnă acces la retragerea sau transferul banilor din cont. Pentru efectuarea operațiunilor sunt necesare verificările și autorizările cerute de bancă”, precizează BNM.

Instituția califică drept false afirmațiile potrivit cărora simpla obținere a IBAN-ului ar permite accesul la economiile unei persoane. Totodată, banca centrală atrage atenția că cetățenii trebuie să fie vigilenți în fața tentativelor de fraudă, în special atunci când persoane necunoscute solicită informații bancare confidențiale.

BNM avertizează că parolele de acces la conturi, codurile PIN, codurile de securitate ale cardurilor și codurile de confirmare primite prin SMS sau în aplicațiile bancare nu trebuie divulgate sub nicio formă, inclusiv persoanelor care pretind că reprezintă o bancă sau o instituție publică.

În cazul unor asemenea solicitări, cetățenii sunt îndemnați să contacteze direct banca la care sunt deserviți, utilizând numărul de telefon înscris pe card sau datele de contact publicate pe site-ul oficial al instituției financiare.

Banca Națională mai precizează că băncile comerciale și prestatorii de servicii de plată sunt obligați să respecte cerințe de securitate informatică, gestionare a riscurilor tehnologice și continuitate a activității. Aceste reguli urmăresc protejarea sistemelor financiare și a datelor clienților, inclusiv în situații neprevăzute.

În același timp, BNM susține că sectorul bancar din Republica Moldova rămâne solid și bine capitalizat, iar instituțiile financiare dispun de resurse și rezerve care le permit să își onoreze obligațiile față de deponenți.

Potrivit băncii centrale, reformele implementate în ultimii ani au contribuit la sporirea transparenței, înăsprirea regulilor de supraveghere și consolidarea mecanismelor de protecție a clienților, în contextul alinierii sectorului financiar la standardele europene.

BNM anunță că monitorizează în continuare activitatea instituțiilor bancare și evoluțiile din sector, subliniind că stabilitatea financiară, funcționarea neîntreruptă a serviciilor bancare și protejarea economiilor populației rămân priorități.