Declin fatal! În 2040, în Moldova se vor naște doar 15.000 de copii

Numărul nașterilor în Republica Moldova va continua să scadă, în fiecare an, cu aproximativ o mie de copii. Prognozele au fost făcute în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV. Potrivit Olgăi Gagauz, directoarea Institutului Național de Cercetări Economice, tendința de scădere a natalității se va menține în următorii zece ani pe fundalul migrației.

„Factorul principal care afectează numărul de nașteri este reducerea numărului populației. Peste hotare pleacă preponderent populația tânără. Se micșorează numărul de femei de vârstă reproductivă, respectiv se micșorează și numărul de nașteri și această tendință va exista și în deceniile următoare. Astfel, către anul 2040, conform scenariului care este și cel mai probabilist, numărul născuților poate constitui în jur de 15 mii”, a menționat Olga Gagauz.

Anul trecut au fost înregistrate în Republica Moldova 23 648 de nașteri, cu aproape 500 de nașteri mai puțin față de anul 2023. Datele Biroului Național de Statistică arată că în ultimii zece ani numărul nou-născuților a scăzut anual în medie cu aproape 1500 de copii.

Prezentă în studio la Rlive, Natalia Plugaru, reprezentanta adjunctă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova, a apreciat eforturile autorităților pentru adoptarea politicilor de suport și susținere a natalității. Potrivit ei, reducerea numărului de nașteri nu ține doar de dorința cetățenilor de a face sau nu copii.

„Acum sunt politici pentru tineri în Republica Moldova ca acel potențial din perspectiva demografică, cum zicem acel potențial reproductiv, să rămână în țară, să studieze aici, să facă familii aici, pentru că atunci și nașterile vor avea loc în Republica Moldova și numărul lor va fi influențat. Altfel, dacă ne concentrăm doar pe politici care țin doar de stimularea natalității, doar ca femeile să aibă mai mulți copii, asta este un eșec pentru că oricum migrează și nu asta influențează”, a afirmat Natalia Plugaru.

Datele preliminare ale Recensământului din aprilie 2024 arată că populația Republicii Moldova este de 2,401 milioane de locuitori. Această cifră este cu aproape 400.000 de persoane mai mică decât în anul 2014, când, potrivit recensământului, în Republica Moldova locuiau 2,789 milioane de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#declin #nașteri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.