Slovacia șantajează Bruxelles-ul: 20 de miliarde sau blocăm sancțiunile împotriva Rusiei

Guvernul slovac condiționează aprobarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene la adresa Rusiei de acordarea unor garanții solide de securitate energetică și a unei compensații financiare de 20 de miliarde de euro, a anunțat ministrul de externe Juraj Blanár.

Potrivit oficialului, analizele executivului de la Bratislava indică „riscuri de arbitraj de până la 20 de miliarde de euro” dacă Slovacia va fi obligată să renunțe brusc la importurile de gaz și petrol rusesc. „Avem nevoie de măsuri clare pentru atenuarea consecințelor negative asupra economiei noastre”, a declarat Blanár pentru Euractiv Slovakia.

Pentru a discuta garanțiile, premierul Robert Fico intenționează să se întâlnească cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, care va prezida discuțiile privind inițiativa RePowerEU – foaia de parcurs a Bruxelles-ului pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia.

Anunțul Slovaciei vine la doar câteva ore după ce ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a precizat că Ungaria și Slovacia nu vor susține noul set de sancțiuni, care interzice achizițiile de gaze și țiței rusesc. Szijjártó a subliniat că măsura ar priva cele două țări de „gazul rusesc și petrolul ieftin”.

În plus, compania slovacă de stat SPP a avertizat săptămâna trecută că Gazprom ar putea solicita despăgubiri de 16 miliarde de euro dacă Bratislava reziliază unilateral contractul pe termen lung de furnizare a gazului rusesc. Premierul Fico a estimat anterior că un embargo total ar majora tarifele la gaz pentru gospodăriile slovace cu 30-50%.

Propunerea Comisiei Europene, aflată în discuție din 4 iunie, prevede: interzicerea produselor petroliere rafinate din țiței rusesc, menținerea închiderii conductelor Nord Stream, reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari/baril, sancționarea a peste 30 de persoane și entități, inclusiv două bănci chineze ce tranzacționează cu Moscova, deconectarea a 22 de bănci rusești de la sistemul SWIFTși introducerea în „lista neagră” a 77 de tancuri petroliere din „flota din umbră” a Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Slovacia #sanctiuni #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.