Cine este milionarul care ar putea să-i ia locul lui Viorel Bostan la conducerea UTM

25 Iun. 2025, 11:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Iun. 2025, 11:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

După două mandate consecutive la conducerea Universității Tehnice a Moldovei (UTM), rectorul Viorel Bostan se pregătește să părăsească fotoliul, candidând la alegerile parlamentare din 28 septembrie. În culise, cel mai vehiculat nume pentru preluarea funcției de rector este cel al lui Dinu Țurcanu, prorector pentru digitalizare și tehnologii informaționale al UTM.

Contactat de redacția BANI.MD pentru a confirma sau infirma o posibilă candidatură, Țurcanu nu a putut fi găsit – telefonul acestuia fiind deconectat.

Însă, potrivit declarației de avere pentru anul 2024, Dinu Țurcanu este, fără îndoială, unul dintre cei mai prosperi funcționari din mediul universitar moldovenesc. El a declarat venituri de peste 2,6 milioane de lei, provenind din salarii, consultanță, donații, proiecte internaționale și activități comerciale.

Printre cele mai mari venituri declarate în 2024:

668.794 lei – salariul de bază la UTM
165.150 lei – sporuri pentru performanță în cercetare
295.261 lei – venituri din activitate de întreprinzător (meditații și cursuri)
363.775 lei – consultanță pentru UFL IT Parc
317.148 lei – consultanță pentru Fundația pentru Dezvoltare din Moldova
180.640 lei – contracte cu Administrația de Stat a Drumurilor
112.367 lei – servicii oferite firmei americane Chemonics International
49.155 euro și 806.294 lei – donații primite

A vândut, de asemenea, două autoturisme – un Toyota RAV4 și un Audi Q3 – pentru un total de 990.000 lei, și a achiziționat un nou Volvo XC60 cu 602.991 lei, în timp ce un Mercedes GLB200 se află în folosința sa.

Țurcanu deține depozite bancare și conturi de economii impresionante:

320.000 RON, 155.000 RON, 116.000 RON – la ING Bank și BCR România
Alte depozite: 46.000 RON, 45.000 RON, 20.500 RON
În Moldova: 300.000 MDL, 77.972 MDL la MAIB, 31.865 MDL la Energbank și 13.367 MDL la Moldindconbank
Participări în fonduri de investiții: 90.000 RON (BCR Asigurări de Viață), 8.500 RON (Erste Asset Management)

La capitolul imobiliare, Dinu Țurcanu a declarat: două apartamente în curs de achiziție, fiecare evaluat la 129.710 euro, o casă de locuit cu o valoare estimată la 791.346 lei

Prorector din 2021, Dinu Țurcanu este una dintre cele mai vizibile figuri din mediul academic cu o implicare activă în digitalizarea sistemului universitar, proiecte internaționale, dar și consultanță în IT, securitate cibernetică și politici educaționale. În declarația sa, nu figurează nicio datorie bancară, iar o parte din banii acumulați în 2024 au fost donați membrilor familiei sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 15:37
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
23 Oct. 2026, 15:37 // Economie //  bani.md

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

 

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.