Cine este milionarul care ar putea să-i ia locul lui Viorel Bostan la conducerea UTM

După două mandate consecutive la conducerea Universității Tehnice a Moldovei (UTM), rectorul Viorel Bostan se pregătește să părăsească fotoliul, candidând la alegerile parlamentare din 28 septembrie. În culise, cel mai vehiculat nume pentru preluarea funcției de rector este cel al lui Dinu Țurcanu, prorector pentru digitalizare și tehnologii informaționale al UTM.

Contactat de redacția BANI.MD pentru a confirma sau infirma o posibilă candidatură, Țurcanu nu a putut fi găsit – telefonul acestuia fiind deconectat.

Însă, potrivit declarației de avere pentru anul 2024, Dinu Țurcanu este, fără îndoială, unul dintre cei mai prosperi funcționari din mediul universitar moldovenesc. El a declarat venituri de peste 2,6 milioane de lei, provenind din salarii, consultanță, donații, proiecte internaționale și activități comerciale.

Printre cele mai mari venituri declarate în 2024:

668.794 lei – salariul de bază la UTM
165.150 lei – sporuri pentru performanță în cercetare
295.261 lei – venituri din activitate de întreprinzător (meditații și cursuri)
363.775 lei – consultanță pentru UFL IT Parc
317.148 lei – consultanță pentru Fundația pentru Dezvoltare din Moldova
180.640 lei – contracte cu Administrația de Stat a Drumurilor
112.367 lei – servicii oferite firmei americane Chemonics International
49.155 euro și 806.294 lei – donații primite

A vândut, de asemenea, două autoturisme – un Toyota RAV4 și un Audi Q3 – pentru un total de 990.000 lei, și a achiziționat un nou Volvo XC60 cu 602.991 lei, în timp ce un Mercedes GLB200 se află în folosința sa.

Țurcanu deține depozite bancare și conturi de economii impresionante:

320.000 RON, 155.000 RON, 116.000 RON – la ING Bank și BCR România
Alte depozite: 46.000 RON, 45.000 RON, 20.500 RON
În Moldova: 300.000 MDL, 77.972 MDL la MAIB, 31.865 MDL la Energbank și 13.367 MDL la Moldindconbank
Participări în fonduri de investiții: 90.000 RON (BCR Asigurări de Viață), 8.500 RON (Erste Asset Management)

La capitolul imobiliare, Dinu Țurcanu a declarat: două apartamente în curs de achiziție, fiecare evaluat la 129.710 euro, o casă de locuit cu o valoare estimată la 791.346 lei

Prorector din 2021, Dinu Țurcanu este una dintre cele mai vizibile figuri din mediul academic cu o implicare activă în digitalizarea sistemului universitar, proiecte internaționale, dar și consultanță în IT, securitate cibernetică și politici educaționale. În declarația sa, nu figurează nicio datorie bancară, iar o parte din banii acumulați în 2024 au fost donați membrilor familiei sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rector #UTM #milionar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi