O eventuală ofensivă militară a Rusiei împotriva țărilor NATO ar putea provoca pierderi economice globale de peste 1,5 trilioane de dolari în primul an de conflict, estimează Bloomberg Economics. Scenariul analizat de experți are în vedere invadarea statelor baltice de către Rusia în următorii doi până la cinci ani, într-un context în care Vladimir Putin urmărește refacerea influenței sovietice. Potrivit analiștilor, impactul economic ar fi comparabil cu cel al invaziei Ucrainei în 2022, când PIB-ul global s-a redus cu 1,5%, scrie Bloomberg.
Cea mai gravă cădere economică ar fi înregistrată de țările baltice, al căror PIB ar putea scădea cu până la 43,4%. Ucraina, în plin război în 2022, a avut o contracție de 28,8%. Alte state europene precum Finlanda, Polonia, Suedia și Germania ar resimți șocuri semnificative, în timp ce la nivelul UE se anticipează o reducere generală de 1,2% din PIB. Costurile cu energia, ruperea lanțurilor logistice și distrugerile de infrastructură vor alimenta recesiunea, temperată doar parțial de creșterea cheltuielilor militare.
Pentru Rusia, impactul estimat este mai moderat — o scădere de 1% din PIB — deoarece economia sa este deja izolată și parțial adaptată regimului de sancțiuni, iar producția de armament ar putea amortiza o parte din pierderi. În schimb, Statele Unite ar înregistra un declin de aproximativ 0,7% din PIB, iar China, 0,8%, din cauza înăspririi condițiilor financiare și scumpirii energiei.
În cazul unui conflict extins, în care Rusia ar încerca să ocupe Suwałki Gap – o fâșie strategică între Polonia și Lituania –, este posibil ca mai multe state europene să intre în război pentru a apăra frontiera NATO. Rusia ar putea recurge la atacuri cu rachete asupra bazelor militare și infrastructurii europene, sabotaje asupra conductelor și rețelelor de comunicații, blocarea comerțului în Marea Baltică și închiderea porturilor. Piețele financiare ar deveni instabile, investițiile s-ar reduce drastic în majoritatea sectoarelor, cu excepția industriei militare.
Chiar dacă în prezent nu există dovezi clare privind planuri rusești concrete de atac asupra NATO, serviciile de informații din Europa avertizează că pregătirile avansează. În districtul militar Leningrad sunt deja construite baze, depozite de muniție, centre logistice și căi ferate în apropierea frontierelor cu statele baltice și Finlanda.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia ar putea fi pregătită să atace în termen de cinci ani. Serviciile daneze de informații estimează un risc de conflict local chiar mai devreme, în șase luni. Rutte a mai precizat că Rusia produce muniție de patru ori mai rapid decât toate statele NATO la un loc.
La summitul NATO de la Haga din 24–25 iunie, liderii Alianței intenționează să adopte o nouă țintă de buget pentru apărare: 3,5% din PIB alocat direct armatei și 1,5% pentru alte componente de securitate. Obiectivul trebuie atins până în 2035 și reflectă o schimbare majoră de strategie în fața amenințării tot mai mari reprezentate de Kremlin.
