Șase miliarde de dolari minus la bilanțul Moldovei cu străinătatea

Soldul net debitor al poziției investiționale internaționale (PII) a Republicii Moldova a crescut cu 8 % în primul trimestru al anului, ajungând la -6,04 miliarde USD la 31 martie 2025. Raportul PII/PIB s-a deteriorat cu 2,3 puncte procentuale, până la -33 %, comparativ cu sfârșitul lui 2024.

Activele financiare externe au scăzut ușor, cu 0,7 %, până la 8,17 miliarde USD, influențate în principal de diminuarea rezervelor valutare oficiale (-41,8 mil. USD) și a creditelor comerciale și avansurilor (-72,8 mil. USD). În schimb, investițiile de portofoliu externe ale rezidenților au avansat cu 25,2 % (+23 mil. USD).

Pasivele externe au crescut cu 2,8 %, la 14,21 miliarde USD, pe fondul majorării datoriei pe termen lung și al fluctuațiilor favorabile de curs valutar. Investițiile directe în capitalul companiilor moldovene au sporit cu 2,1 %, până la 5,51 miliarde USD, iar împrumuturile externe (exclusiv cele intragrup) au urcat la 5,96 miliarde USD (+1,2 %).

Ponderea activelor față de pasive a coborât la 57,5 %, în timp ce cota investițiilor străine directe în total pasive externe s-a redus marginal la 38,8 %. Sectorial, banca centrală a înregistrat o scădere a poziției creditoare, în principal din diminuarea rezervelor, în timp ce băncile comerciale și-au consolidat poziția netă pozitivă. Administrația publică și sectorul corporativ au consemnat creșteri ale pozițiilor net debitoare.

Evoluția negativă a PII a fost determinată preponderent de fluxurile nete de ieșiri din balanța de plăți (-679 mil. USD la active și +222 mil. USD la pasive), dar și de efectul de curs valutar, care a crescut valoarea obligațiilor denominate în alte valute cu 281 mil. USD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#balanta #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) avertizează publicul cu privire la o nouă schemă de fraudă care circulă rapid pe aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram și este promovată intens pe rețelele de socializare.

Potrivit instituției, escrocheria funcționează prin crearea unor grupuri false de „investiții”, unde activitatea este simulată cu ajutorul roboților și al conturilor false. Așa-ziși „experți” promit câștiguri rapide din tranzacții, inclusiv în criptomonede, și îi conving pe utilizatori să atragă alți membri în schimbul unor „recompense”.

Victimele sunt îndemnate să transfere bani în „conturi de tranzacționare” fictive, unde le sunt afișate profituri false pentru a câștiga încredere. În momentul în care încearcă să-și retragă fondurile, li se cer taxe inventate. „Profiturile afișate sunt doar iluzorii, concepute pentru a stimula investiții mai mari”, avertizează CNPF.

Modelul utilizat seamănă cu o schemă piramidală clasică, unde remunerațiile participanților provin din contribuțiile noilor recruți și nu din activități economice reale. Astfel de structuri sunt nesustenabile și conduc inevitabil la pierderi pentru majoritatea investitorilor.

Un aspect îngrijorător este implicarea tot mai frecventă a adolescenților, care sunt ademeniți cu promisiuni de câștiguri rapide și recompense. CNPF atrage atenția asupra necesității unei educații financiare mai solide în rândul tinerilor și a unei supravegheri atente din partea părinților.

Pentru protecția cetățenilor, instituția recomandă:

verificarea autorizațiilor firmelor de investiții,

evitarea transmiterii de date personale sau financiare prin aplicații de mesagerie,

prudență maximă față de promisiunile de câștiguri rapide și ușoare,

sesizarea imediată a CNPF și blocarea contactelor suspecte.Autoritatea subliniază că orice implicare în astfel de scheme poate duce la pierderi financiare serioase și îndeamnă cetățenii să nu se lase atrași de oferte care par „prea bune pentru a fi adevărate”.

#telegram #escrocherie #CNPF