UE vrea să taie gazul Rusiei cu un an mai devreme

Uniunea Europeană ia în calcul grăbirea termenului-limită pentru interzicerea importului de gaz rusesc, cu un an mai devreme decât era planificat inițial. Potrivit unei declarații oferite Politico de principalul negociator al Parlamentului European pentru legislația privind eliminarea treptată a gazului, blocul comunitar ar putea renunța complet la gazul din Rusia încă din 2026, în loc de 2027.

„Am fi interesați să discutăm posibilitatea devansării termenului pentru interzicerea importului de gaz rusesc până în 2026”, a declarat europarlamentarul finlandez Ville Niinistö, reprezentant al grupului Verzilor. El va coordona, în lunile următoare, eforturile Parlamentului European privind acest proiect de lege.

Comisia Europeană a prezentat luna trecută o propunere legislativă majoră ce prevede interzicerea completă a importurilor de gaz rusesc până în 2027, ca parte a strategiei energetice de eliberare de dependența de resursele Moscovei. Noile discuții indică faptul că Parlamentul European ar putea opta pentru un calendar accelerat, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice și al necesității consolidării securității energetice a continentului.

Propunerea va fi supusă consultărilor și negocierilor între instituțiile europene în lunile următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi