Șor, în slujba Kremlinului! Congresul de la Moscova, tribună pentru lichidarea neutralității și suveranității Moldovei

Fugarul penal Ilan Șor, adăpostit la Moscova de serviciile secrete ruse, nu mai ascunde că urmărește pierderea statalității și neutralității R.Moldova. În cadrul unui congres al blocului „Victoria”, format din mai multe partide afiliate lui Șor, acesta a declarat că statul nostru ar trebui să adere la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă – o alianță militară creată și condusă de Moscova, scrie deschide.md.

„Moldova trebuie, fără îndoială, să devină membru al OTSC. Astăzi avem nevoie de o platformă unică de dezvoltare – atât pentru rezolvarea problemelor interne, cât și a celor externe”, a declarat acesta.

Deși principiul de bază al OTSC este similar cu cel al NATO – „un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor” – în realitate, această alianță funcționează doar atunci când sunt vizate interesele Rusiei. Aderarea la această structură autoritară și represivă ar însemna pierderea neutralității și suveranității, transformând R. Moldova într-un satelit al intereselor rusești în regiune.

Un plan de ocupație cu față de „integrare”

În discursul său, Ilan Șor a evitat să explice ce „beneficii” ar aduce Republicii Moldova aderarea la OTSC. În schimb, consecințele ar putea fi următoarele:

Vom fi obligați să trimitem militari în misiunile OTSC, inclusiv în războaiele duse de statele membre ale acestei structuri. Un exemplu ar fi trimiterea soldaților pentru a lupta de partea Rusiei în războiul din Ucraina;
Forțele armate moldovene ar trebui adaptate la standardele alianței și integrate în structurile de apărare coordonate de Moscova;
R. Moldova ar intra oficial în zona de influență a Rusiei;
Șansele de integrare europeană ar fi drastic reduse.

Să nu uităm că, în cazul unei aderări la OTSC, Rusia și-ar putea consolida prezența militară în Transnistria, prin amplasarea de trupe suplimentare. Având astfel acces neîngrădit la regiune, Moscova ar complica și mai mult negocierile dintre Chișinău și Tiraspol pentru reglementarea conflictului.

Totodată, Kremlinul ar putea deschide baze militare în zone sensibile din R. Moldova, precum Găgăuzia, fapt ce ar tensiona grav relațiile cu NATO.

Izolare internațională și colaps economic

Pe plan internațional, Republica Moldova ar avea de suferit considerabil. Principalii parteneri economici, inclusiv statele Uniunii Europene, ar putea sista sprijinul financiar și proiectele de dezvoltare lansate în ultimii ani. Relațiile comerciale cu UE s-ar putea prăbuși, afectând grav economia națională.

România, principalul partener economic și politic al R. Moldova, ar putea îngheța orice cooperare cu Chișinăul. Toate proiectele comune în educație, cultură și infrastructură transfrontalieră ar fi blocate, iar ajutoarele financiare și energetice acordate statului nostru ar fi sistate.

În ceea ce privește Ucraina, aflată de trei ani în război cu Rusia, aderarea Moldovei la OTSC și accesul liber al soldaților ruși în stânga Nistrului ar putea fi percepute de Kiev ca o încercare de a deschide un al doilea front – un scenariu invocat de mai mulți propagandiști ai Kremlinului. În consecință, ne-am putea confrunta cu:

ruperea totală a relațiilor diplomatice cu Ucraina;
închiderea frontierei moldo-ucrainene;
embargou asupra mărfurilor moldovenești;
blocarea transporturilor prin portul Odesa.

Aderarea la OTSC – o sinucidere geopolitică

În final, aderarea la OTSC ar echivala cu o sinucidere geopolitică pentru Republica Moldova. Statul ar fi izolat complet pe plan internațional, lipsit de sprijin extern și vulnerabilizat în fața multiplelor crize economice și sociale. Aceasta este „platformă unică de dezvoltare” pentru R. Moldova, în viziunea lui Șor – o ocupație cu față legală, sărăcie pe termen lung și statut de colonie a Rusiei.

#mosocova #Sor #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.