Șor, în slujba Kremlinului! Congresul de la Moscova, tribună pentru lichidarea neutralității și suveranității Moldovei

Fugarul penal Ilan Șor, adăpostit la Moscova de serviciile secrete ruse, nu mai ascunde că urmărește pierderea statalității și neutralității R.Moldova. În cadrul unui congres al blocului „Victoria”, format din mai multe partide afiliate lui Șor, acesta a declarat că statul nostru ar trebui să adere la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă – o alianță militară creată și condusă de Moscova, scrie deschide.md.

„Moldova trebuie, fără îndoială, să devină membru al OTSC. Astăzi avem nevoie de o platformă unică de dezvoltare – atât pentru rezolvarea problemelor interne, cât și a celor externe”, a declarat acesta.

Deși principiul de bază al OTSC este similar cu cel al NATO – „un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor” – în realitate, această alianță funcționează doar atunci când sunt vizate interesele Rusiei. Aderarea la această structură autoritară și represivă ar însemna pierderea neutralității și suveranității, transformând R. Moldova într-un satelit al intereselor rusești în regiune.

Un plan de ocupație cu față de „integrare”

În discursul său, Ilan Șor a evitat să explice ce „beneficii” ar aduce Republicii Moldova aderarea la OTSC. În schimb, consecințele ar putea fi următoarele:

Vom fi obligați să trimitem militari în misiunile OTSC, inclusiv în războaiele duse de statele membre ale acestei structuri. Un exemplu ar fi trimiterea soldaților pentru a lupta de partea Rusiei în războiul din Ucraina;
Forțele armate moldovene ar trebui adaptate la standardele alianței și integrate în structurile de apărare coordonate de Moscova;
R. Moldova ar intra oficial în zona de influență a Rusiei;
Șansele de integrare europeană ar fi drastic reduse.

Să nu uităm că, în cazul unei aderări la OTSC, Rusia și-ar putea consolida prezența militară în Transnistria, prin amplasarea de trupe suplimentare. Având astfel acces neîngrădit la regiune, Moscova ar complica și mai mult negocierile dintre Chișinău și Tiraspol pentru reglementarea conflictului.

Totodată, Kremlinul ar putea deschide baze militare în zone sensibile din R. Moldova, precum Găgăuzia, fapt ce ar tensiona grav relațiile cu NATO.

Izolare internațională și colaps economic

Pe plan internațional, Republica Moldova ar avea de suferit considerabil. Principalii parteneri economici, inclusiv statele Uniunii Europene, ar putea sista sprijinul financiar și proiectele de dezvoltare lansate în ultimii ani. Relațiile comerciale cu UE s-ar putea prăbuși, afectând grav economia națională.

România, principalul partener economic și politic al R. Moldova, ar putea îngheța orice cooperare cu Chișinăul. Toate proiectele comune în educație, cultură și infrastructură transfrontalieră ar fi blocate, iar ajutoarele financiare și energetice acordate statului nostru ar fi sistate.

În ceea ce privește Ucraina, aflată de trei ani în război cu Rusia, aderarea Moldovei la OTSC și accesul liber al soldaților ruși în stânga Nistrului ar putea fi percepute de Kiev ca o încercare de a deschide un al doilea front – un scenariu invocat de mai mulți propagandiști ai Kremlinului. În consecință, ne-am putea confrunta cu:

ruperea totală a relațiilor diplomatice cu Ucraina;
închiderea frontierei moldo-ucrainene;
embargou asupra mărfurilor moldovenești;
blocarea transporturilor prin portul Odesa.

Aderarea la OTSC – o sinucidere geopolitică

În final, aderarea la OTSC ar echivala cu o sinucidere geopolitică pentru Republica Moldova. Statul ar fi izolat complet pe plan internațional, lipsit de sprijin extern și vulnerabilizat în fața multiplelor crize economice și sociale. Aceasta este „platformă unică de dezvoltare” pentru R. Moldova, în viziunea lui Șor – o ocupație cu față legală, sărăcie pe termen lung și statut de colonie a Rusiei.

#mosocova #Sor #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Televiziunea RTVI, asociată cu influentul șef al complexului militar-industrial rus „Rosteh”, Serghei Cemezov, a lansat oficial transmisiunile în Mali prin rețeaua principalului operator local, Malivision. Canalul a fost inclus în pachetul de bază al televiziunii digitale terestre (DTT), cu un potențial de audiență estimat la 3 milioane de telespectatori.

Directorul global de distribuție RTVI, Andrei Popov, a declarat că extinderea în Mali întărește poziția postului în Africa și deschide noi oportunități de creștere: „Plănuim extinderea colaborării cu operatori locali din regiune.” CEO-ul grupului media, Dmitri Surianinov, a adăugat că RTVI este prezent, din 2022, în 64 de țări și teritorii africane, cu programe destinate publicului vorbitor de limbă rusă.

RTVI este considerat un canal cu legături strânse cu Serghei Cemezov, directorul general al „Rosteh”, cel mai mare producător de armament din Rusia și vechi prieten al președintelui Vladimir Putin, cu care a împărțit apartamentul și serviciul în perioada sovietică la Dresda, în cadrul KGB.

Deși oficial postul a fost relansat în 2017 cu sprijinul unor investitori independenți, jurnaliștii de la Proiect au documentat implicarea directă sau indirectă a lui Cemezov prin intermediul unor persoane și companii paravan, precum Brenrose Limited – o firmă britanică condusă de angajați din structurile „Rosteh”.

Oficial, actualul proprietar RTVI este Mikael Israyelian, un restaurator american de origine armeană, fără experiență anterioară în media sau afaceri în Rusia. Surse apropiate susțin că acesta ar fi acționat „în numele altcuiva”.

Un fost oficial rus, apropiat de Cemezov, a declarat pentru Proiect că postul RTVI a fost tolerat de Kremlin ca o „vitrină liberală”, menită să ofere iluzia libertății presei. „Dar în esență, Cemezov rămâne un om al serviciilor, fiecare pas îl coordonează cu Putin”, a afirmat acesta. „Rosteh” a negat oficial orice implicare în activitatea RTVI.