Panică în cercurile de afaceri de la Moscova! Oligarhul aurului Konstantin Strukov, oprit pe pista aeroportului

08 Iul. 2025, 12:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2025, 12:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Unul dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei, magnatul aurului Konstantin Strukov (66 de ani), a fost împiedicat sâmbătă să părăsească țara la bordul jetului său Bombardier de 50 de milioane de dolari, după ce autoritățile federale au anulat decolarea și i-au confiscat pașaportul, potrivit The Moskow Times.

Operațiunea a avut loc la câteva zile după ce Parchetul General a depus la Tribunalul districtual Sovetski din Celiabinsk o acțiune prin care solicită trecerea în proprietatea statului a pachetului de 67,8 % deținut de Strukov la gigantul minier Ujuralzoloto (UGC), al treilea producător de aur al Rusiei. Prima audiere este programată pe 8 iulie. Procurorii susțin că activele au fost obținute „prin corupție” și estimează confiscările la circa 200 miliarde de ruble (circa 2,5 miliarde de dolari).

Incidentul a provocat „panică în rândul elitelor moscovite”, întrucât marchează cea mai dură acțiune a Kremlinului împotriva unui oligarh local de la începutul războiului din Ucraina. Strukov—deputat regional din partea „Rusia Unită” și al 78-lea cel mai bogat rus, cu o avere estimată de Forbes la 1,9 mld. USD—negase anterior că ar intenționa să fugă: „N-am unde să plec”, declara el luna trecută.

Pentru moment, tranzacționarea acțiunilor UGC la Bursa din Moscova a fost suspendată, după o cădere de aproape 30 % în două ședințe, iar surse din industrie spun că alte companii din energie și metale „iau în calcul scenarii similare” dacă Kremlinul continuă valul de naționalizări pentru a finanța efortul de război.

De la invadarea Ucrainei, autoritățile ruse au confiscat activele mai multor miliardari acuzați de fraudă ori „gestionare ineficientă strategic”. Cazul Strukov este însă primul care vizează un asset critic din sectorul aurifer, iar analiștii îl privesc drept un test-pilot pentru preluarea unor industrii cheie sub controlul direct al statului.

Strukov și familia sa dețin mine în Urali, Hakasia și Krasnoiarsk; compania a extras 10,6 tone de aur în 2024, dar a raportat pierderi de 7,2 mld. rub. după ce autoritățile de reglementare au închis mai multe exploatări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.