Oroare în agricultură! Moldova a pierdut un miliard de lei din grâu într-un singur an

10 Iul. 2025, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Iul. 2025, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 17:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 17:59 // Actual //  Ursu Victor

Kazahstanul și-a extins rutele de export ale petrolului, după întreruperile înregistrate la terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) din Novorossiisk, principalul punct de ieșire al țițeiului kazah pe piețele internaționale. Compania Tengizchevroil (TCO) intenționează să exporte în luna august 100.000 de tone de petrol prin portul georgian Batumi, potrivit unor surse citate de Reuters.

Decizia vine în contextul instabilității livrărilor prin terminalul CPC, prin care tranzitează peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, provenite în principal din zăcămintele Tengiz, Kașagan și Karachaganak.

Pentru a evita reducerea producției, Tengizchevroil a apelat la rute alternative, mai costisitoare. După o pauză de trei luni, compania a reluat în iulie exporturile prin Batumi, livrând aproximativ 20.000 de tone de petrol, iar în august intenționează să majoreze de cinci ori acest volum.

Țițeiul extras din zăcământul Tengiz este transportat cu cisterne pe calea ferată până în portul Batumi, unde este încărcat pe petroliere și expediat prin Marea Neagră spre Turcia și alte piețe internaționale.

Terminalul petrolier din Batumi aparține companiei KazTransOil și are o capacitate anuală de transbordare de 12 milioane de tone de petrol și produse petroliere. Infrastructura include trei dane capabile să primească nave cu un deplasament cuprins între 5.000 și 140.000 de tone.

Pe lângă țiței, Kazahstanul exportă prin Batumi și păcură, precum și gaze petroliere lichefiate (GPL). În prima jumătate a acestui an, exporturile acestor produse prin portul georgian au totalizat 324.278 de tone, potrivit Centrului de Analiză al Complexului Energetic din Kazahstan.

Tengizchevroil este controlată de gigantul american Chevron, care deține 50% din acțiuni. Din acționariat mai fac parte ExxonMobil (25%), compania națională KazMunayGas (20%) și grupul rus Lukoil (5%).