Oroare în agricultură! Moldova a pierdut un miliard de lei din grâu într-un singur an

10 Iul. 2025, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Iul. 2025, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.