„Ținutul merelor” în pragul colapsului: Fermierii sud-coreeni, sacrificați pe altarul comerțului cu SUA

Fermierii din comitatul Cheongsong, aflat în sud-estul Coreei de Sud și renumit pentru merele sale de calitate superioară, se tem că modul lor de viață ar putea fi distrus de un val de importuri ieftine din Statele Unite. Merele din Cheongsong sunt considerate o delicatesă națională, oferite adesea în cutii elegante cu ocazia sărbătorilor, scrie Reuters.

Îngrijorările agricultorilor s-au accentuat după ce ministrul sud-coreean al comerțului a sugerat, săptămâna trecută, că Seulul ar putea face concesii în privința unor produse agricole pentru a obține eliminarea sau reducerea tarifelor impuse de SUA asupra exporturilor-cheie precum automobilele și oțelul. Deși ministrul a menționat că produsele sensibile vor fi protejate, declarația a stârnit panică în rândul fermierilor.

„Merele din SUA sunt foarte ieftine. Nu putem concura cu ele”, a declarat Shim Chun-taek, un agricultor din a treia generație, care cultivă mere de peste 20 de ani. El se teme că agricultura sud-coreeană va fi sacrificată pentru a mulțumi Washingtonul și a sprijini industria manufacturieră.

Statele Unite cer de mult timp acces mai larg pe piața sud-coreeană pentru produsele agricole, de la carne de vită la cartofi și mere. În aprilie, președintele Donald Trump a criticat tarifele ridicate impuse de Coreea de Sud și Japonia asupra orezului.

Deși Coreea de Sud este deja cel mai mare importator de carne de vită americană și al șaselea cel mai important cumpărător de produse agricole din SUA, Washingtonul acuză în continuare bariere netarifare persistente. Agenția sud-coreeană de carantină analizează încă, după mai bine de 30 de ani, solicitările privind accesul merelor americane pe piață, stârnind nemulțumirea oficialilor americani.

Eventuala deschidere a pieței ar pune o presiune suplimentară asupra fermierilor locali, deja afectați de schimbările climatice, îmbătrânirea populației rurale și incendiile de vegetație. Aceste probleme au condus la scăderea producției și la creșterea prețurilor. Banca Centrală a Coreei a indicat că prețurile la mere sunt de aproape trei ori mai mari decât media în țările OCDE.

„Este greu să justifici protecția absolută pentru un sector agricol doar pe motiv că este sensibil”, a declarat Choi Seok-young, fost negociator-șef al acordului de liber schimb cu SUA, subliniind că întârzierea procesului de carantină nu este justificabilă din punct de vedere științific.

Agricultura a devenit un punct de blocaj în negocierile comerciale dintre SUA și Coreea de Sud, mai ales în contextul în care țări precum Indonezia și Regatul Unit au acceptat recent să importe mai multe produse agricole americane.

Protestele fermierilor din Coreea de Sud s-au reaprins, așa cum s-a întâmplat și în 2008, când acordul de ridicare a restricțiilor asupra cărnii de vită americane a dus la manifestații masive din cauza temerilor privind boala vacii nebune.

„Ne opunem importurilor de mere, indiferent de circumstanțe”, a declarat primărița comitatului Cheongsong, Youn Kyung-hee, avertizând că oamenii „nu vor sta cu mâinile în sân” dacă Seulul va deschide piața.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coreea #mere #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza avertizează că decizia Statelor Unite de a impune sancțiuni companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft poate declanșa o adevărată „bombă atomică” pentru securitatea energetică a României și Republicii Moldova. Washingtonul a anunțat măsuri drastice care obligă toate băncile și companiile din lume să înceteze colaborarea cu Lukoil și subsidiarele sale unde deține peste 50% până la 21 noiembrie.

Potrivit lui Sturza, aceste sancțiuni vizează reacția Rusiei față de procesul de pace, iar efectul lor va fi resimțit în lanț în Europa de Est. Lukoil și Rosneft produc anual aproximativ 270 de milioane de tone de hidrocarburi, din totalul de 516 milioane tone al Rusiei. Circa 30% din acest volum merge la export — în India, Ungaria, Slovacia și Serbia, dar și indirect în România.

„Aici avem o mare problemă. În comparație cu alte state care au limitat deja activitatea Lukoil, în România și Republica Moldova autoritățile au fost extrem de relaxate”, a scris Sturza, amintind o discuție cu un înalt oficial român care i-a spus: „lucrează, plătesc taxe, Dumnezeu cu ei”.

Fostul premier menționează că Lukoil deține circa 20% din piața de retail în ambele țări, iar în Republica Moldova compania controlează aproape 50% din importul de motorină și 100% din cel de combustibil de aviație. „Să substitui aceste volume într-un timp scurt va fi foarte greu”, avertizează Sturza, subliniind că și în România situația e critică: rafinăria Petrotel Lukoil, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone — 25% din totalul național — ar putea întâmpina dificultăți majore.

Lukoil operează circa 300 de stații peco în România și 100 în Republica Moldova. Acestea nu vor fi închise imediat, însă după 21 noiembrie va fi necesară o licență specială de tranziție. „Eu personal, pe ambele maluri ale Prutului, le spuneam autorităților — vom avea o problemă! Trebuia impusă vânzarea activelor Lukoil. Răspunsul a fost mereu același: ‘totul va fi bine’. Ca să înțelegem cât de influenți sunt rușii pe la noi”, a adăugat Sturza.

În opinia sa, se impune de urgență crearea unui grup de lucru la Chișinău pentru a limita pagubele economice și energetice. Singura soluție viabilă ar fi Rompetrol și, doar limitat, Petrom, „alții mari prieteni cu roșii”, scrie fostul premier.

În final, Sturza face trimitere la o decizie controversată din 2007, când kazahii au intrat pe piața românească prin preluarea Rompetrol. „La reproșul marinarului agitat, eu am răspuns: timpul ne va arăta cine a avut dreptate”, a încheiat el.

#lokoil #sanctiuni #Trump