Lovitură în plexul financiar al Kremlinului. Lukoil și petroliere de 24 miliarde de dolari, blocate

Guvernul britanic a anunțat un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând 135 de petroliere din așa-numita „flotă fantomă” și două companii implicate în comerțul cu petrol și transporturi maritime, cu scopul de a bloca sursele de finanțare ale războiului dus de Vladimir Putin.

Printre entitățile vizate se numără Litasco Middle East, divizia de trading a gigantului rus Lukoil, cu sediul în Dubai. Această companie, care s-a mutat în Emiratele Arabe Unite după izbucnirea războiului din Ucraina, este specializată în comerțul cu țiței în Asia. Începând cu 21 iulie, activele sale sunt înghețate, iar furnizarea de servicii fiduciare către firmă este interzisă. Anterior, Uniunea Europeană a încercat să includă Litasco în pachetul de sancțiuni nr. 17, însă Ungaria s-a opus.

De asemenea, a fost sancționată și compania Intershipping Services, tot cu sediul în Dubai, acuzată că transportă petrol rusesc cu nave care arborează pavilioane din Gabon și Insulele Comore. Potrivit autorităților britanice, această companie este responsabilă de transportul unor mărfuri în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari anual.

În lista actualizată a sancțiunilor adoptate de Londra figurează și 135 de petroliere care transportă petrol rusesc – nave precum Agni, Akademik Gubkin, Blacksea Eagle sau Amber 6. Multe dintre aceste nave au fost deja supuse unor măsuri restrictive din partea SUA și UE.

Guvernul britanic afirmă că aceste sancțiuni sunt menite să „paralizeze activitatea flotei fantomă a Rusiei” și să afecteze veniturile petroliere care finanțează agresiunea militară împotriva Ucrainei. Estimările arată că, din ianuarie 2024, „flota fantomă” a transportat bunuri în valoare totală de 24 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lukoil #sanctiuni #Marea Britanie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.