Promisiuni de 10%, realitate de 1%: Economia Moldovei se îneacă în criză

Republica Moldova ar urma să înregistreze în anul 2025 o creștere economică de doar 1,3%, potrivit noii prognoze prezentate de ministra Economiei, Doina Nistor. Estimarea reprezintă o revizuire în jos față de cifra de 3,7%, anunțată anterior de predecesorul său Dumitru Alaiba.

Anunțul a fost făcut de ministra Economiei în cadrul unui podcast publicat de Ziarul de Gardă. Doina Nistor a explicat că noua proiecție reflectă efectele persistente ale crizelor regionale, secetei severe care a afectat grav agricultura, precum și impactul războiului din Ucraina și instabilitatea lanțurilor comerciale internaționale. De asemenea, scăderea exporturilor și nivelul ridicat al inflației contribuie la deteriorarea perspectivei de creștere.

„Dezvoltarea economică este o strategie de durată. Investițiile făcute astăzi vor începe să dea roade în următorii ani”, a declarat Nistor, sugerând că guvernul mizează pe efectele pozitive pe termen mediu și lung ale reformelor actuale.

În anul 2024, economia Moldovei aproape a stagnat, cu o creștere de doar 0,1%, ceea ce accentuează tendința de frânare a redresării post-pandemie și post-criză energetică.

Pe când se afla în funcție, Dumitru Alaiba estima în toamna anului 2023 o traiectorie pozitivă pentru perioada următoare: 3% în 2025, 3,3% în 2026 și 3,7% în 2027, cu obiectivul ambițios de a atinge o creștere economică de 10% anual în următorul deceniu.

#nistor #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu 1 septembrie 2025, în Federația Rusă vor fi aplicate amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble pentru simpla căutare pe internet a informațiilor considerate „extremiste”, potrivit noilor reglementări adoptate de autorități. Oficialii susțin că sancțiunile vizează doar câteva mii de materiale incluse în lista Ministerului Justiției cu conținut „extremist” (disponibilă aici), însă există temeri că, asemenea Belarusului, lista se va extinde curând și va include materiale ale presei independente, în special surse anti-război, deja etichetate drept „agenți străini” sau „organizații indezirabile”.

În acest context, utilizarea unui serviciu VPN sigur, la care autoritățile ruse nu au acces tehnic, devine esențială pentru cei care doresc să acceseze surse alternative de informație. Deocamdată, în Rusia nu sunt sancțiuni directe pentru utilizarea VPN-urilor, iar acestea, în combinație cu browsere care nu salvează istoricul de navigare (precum DuckDuckGo sau Firefox Focus), rămân printre puținele metode sigure de a accesa conținut online blocat.

VPN-ul este necesar și pentru cetățenii ruși aflați peste hotare, care vor să acceseze în continuare serviciile și platformele bancare rusești. Multe dintre acestea nu mai funcționează din afara țării, iar în curând pot apărea restricții suplimentare, în condițiile în care autoritățile intenționează să oblige băncile să identifice clienții aflați în străinătate prin geolocație, pentru impunerea de taxe.

În acest sens, este recomandat LibraVPN, un serviciu sigur și de încredere folosit inclusiv de echipa The Moscow Times. LibraVPN este dezvoltat în parteneriat cu o platformă tehnologică robustă și oferă acces rapid și securizat la internet și servicii blocate, prin 8 servere răspândite în întreaga lume, inclusiv în Rusia.

Serviciul este compatibil cu toate platformele majore (inclusiv Android TV și routere), permite configurări personalizate, are suport non-stop prin Telegram și email, oferă o perioadă de probă de 3 zile, iar în caz de nemulțumire, banii pot fi returnați în termen de 7 zile.