Promisiuni de 10%, realitate de 1%: Economia Moldovei se îneacă în criză

Republica Moldova ar urma să înregistreze în anul 2025 o creștere economică de doar 1,3%, potrivit noii prognoze prezentate de ministra Economiei, Doina Nistor. Estimarea reprezintă o revizuire în jos față de cifra de 3,7%, anunțată anterior de predecesorul său Dumitru Alaiba.

Anunțul a fost făcut de ministra Economiei în cadrul unui podcast publicat de Ziarul de Gardă. Doina Nistor a explicat că noua proiecție reflectă efectele persistente ale crizelor regionale, secetei severe care a afectat grav agricultura, precum și impactul războiului din Ucraina și instabilitatea lanțurilor comerciale internaționale. De asemenea, scăderea exporturilor și nivelul ridicat al inflației contribuie la deteriorarea perspectivei de creștere.

„Dezvoltarea economică este o strategie de durată. Investițiile făcute astăzi vor începe să dea roade în următorii ani”, a declarat Nistor, sugerând că guvernul mizează pe efectele pozitive pe termen mediu și lung ale reformelor actuale.

În anul 2024, economia Moldovei aproape a stagnat, cu o creștere de doar 0,1%, ceea ce accentuează tendința de frânare a redresării post-pandemie și post-criză energetică.

Pe când se afla în funcție, Dumitru Alaiba estima în toamna anului 2023 o traiectorie pozitivă pentru perioada următoare: 3% în 2025, 3,3% în 2026 și 3,7% în 2027, cu obiectivul ambițios de a atinge o creștere economică de 10% anual în următorul deceniu.

#nistor #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.