Economia Moldovei – o ruină mascată cu PR. O fostă angajată a unui gigant petrolier trage semnalul de alarmă

Mariana Durleșteanu, fost ministru de Finanțe și ex consilier al gigantului petrolier KazMunayGas a făcut o analiză a guvernării PAS din perspectiva economică. Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu trece în revistă promisiunile și realizările economice ale guvernului, concluzionând că Moldova a ratat o oportunitate istorică de dezvoltare și consolidare economică.

Potrivit fostei ministre, guvernarea PAS a mizat excesiv pe credite și granturi externe, fără să genereze o strategie coerentă pentru agricultură, industrie, IMM-uri sau atragerea investițiilor străine.

„Accentul pus pe consum în detrimentul investițiilor productive a dus la o supraîndatorare periculoasă a țării, iar nota de plată va fi achitată de generațiile viitoare. Moldova trăiește pe datorie, nu pe dezvoltare”, avertizează Durleșteanu. Durleșteanu critică lipsa de reacție a autorităților în fața inflației galopante, care a depășit 30% în 2022. Măsurile guvernamentale au fost, în opinia ei, târzii, limitate și dezechilibrate, lăsând populația vulnerabilă fără protecție reală.

„Puterea de cumpărare s-a prăbușit, iar măsurile de sprijin au fost mai degrabă cosmetice. Pensionarii, agricultorii, lucrătorii din sectorul real au fost abandonați în fața valului de scumpiri”, scrie Durleșteanu. Un alt punct nevralgic evidențiat în analiză este gestionarea defectuoasă a crizei energetice, marcată de:

Negocieri netransparente la prețuri record;
Implicarea dubioasă a companiei de stat Energocom în achiziții;
Creșteri bruște de tarife, transferate în totalitate către populație;
Lipsa unei strategii energetice pe termen lung;

„Energia s-a scumpit în timp ce guvernul a rămas captiv într-un labirint de improvizații și PR. Nu s-a gândit la securitate energetică, ci la imagine”, subliniază Durleșteanu.

Fostul ministru acuză guvernarea de neglijarea totală a mediului de afaceri, prin:

Lipsa unor programe de sprijin real pentru IMM-uri;
Lipsa reducerilor fiscale sau a subvențiilor bine țintite;
Controale abuzive și birocrație sufocantă, care au dus la închiderea mai multor afaceri decât la deschiderea unora noi;

„Guvernarea PAS a pus economia pe pilot automat, ignorând antreprenorii, exportatorii și producătorii locali. În lipsa unei strategii economice, Moldova continuă să exporte forță de muncă și să importe dependență economică”, conchide Durleșteanu.

Deși PAS a majorat unele salarii în sectorul public, majorările au fost aplicate inegal și cu impact politic evident. Funcționarii de rang înalt au beneficiat de creșteri substanțiale, în timp ce profesorii și medicii au rămas cu venituri modeste.

„S-a creat un sentiment general de nedreptate: elitele administrative au fost premiate, în timp ce sectoarele-cheie, precum educația și sănătatea, au rămas neglijate”, menționează ea.

Durleșteanu conchide că, în ciuda sprijinului masiv de care a beneficiat, PAS nu a livrat rezultate economice tangibile. „Reformele s-au oprit la nivel declarativ, iar economia a fost tratată cu amatorism și propagandă. În loc să investim în dezvoltare, ne-am afundat în datorii. PAS a ales PR-ul în locul performanței, iar rezultatul este o economie fragilă, polarizată și profund dependentă de bani din afară”, afirmă Mariana Durleșteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Durlesteanu #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză