Economia Moldovei – o ruină mascată cu PR. O fostă angajată a unui gigant petrolier trage semnalul de alarmă

Mariana Durleșteanu, fost ministru de Finanțe și ex consilier al gigantului petrolier KazMunayGas a făcut o analiză a guvernării PAS din perspectiva economică. Într-o postare pe Facebook, Durleșteanu trece în revistă promisiunile și realizările economice ale guvernului, concluzionând că Moldova a ratat o oportunitate istorică de dezvoltare și consolidare economică.

Potrivit fostei ministre, guvernarea PAS a mizat excesiv pe credite și granturi externe, fără să genereze o strategie coerentă pentru agricultură, industrie, IMM-uri sau atragerea investițiilor străine.

„Accentul pus pe consum în detrimentul investițiilor productive a dus la o supraîndatorare periculoasă a țării, iar nota de plată va fi achitată de generațiile viitoare. Moldova trăiește pe datorie, nu pe dezvoltare”, avertizează Durleșteanu. Durleșteanu critică lipsa de reacție a autorităților în fața inflației galopante, care a depășit 30% în 2022. Măsurile guvernamentale au fost, în opinia ei, târzii, limitate și dezechilibrate, lăsând populația vulnerabilă fără protecție reală.

„Puterea de cumpărare s-a prăbușit, iar măsurile de sprijin au fost mai degrabă cosmetice. Pensionarii, agricultorii, lucrătorii din sectorul real au fost abandonați în fața valului de scumpiri”, scrie Durleșteanu. Un alt punct nevralgic evidențiat în analiză este gestionarea defectuoasă a crizei energetice, marcată de:

Negocieri netransparente la prețuri record;
Implicarea dubioasă a companiei de stat Energocom în achiziții;
Creșteri bruște de tarife, transferate în totalitate către populație;
Lipsa unei strategii energetice pe termen lung;

„Energia s-a scumpit în timp ce guvernul a rămas captiv într-un labirint de improvizații și PR. Nu s-a gândit la securitate energetică, ci la imagine”, subliniază Durleșteanu.

Fostul ministru acuză guvernarea de neglijarea totală a mediului de afaceri, prin:

Lipsa unor programe de sprijin real pentru IMM-uri;
Lipsa reducerilor fiscale sau a subvențiilor bine țintite;
Controale abuzive și birocrație sufocantă, care au dus la închiderea mai multor afaceri decât la deschiderea unora noi;

„Guvernarea PAS a pus economia pe pilot automat, ignorând antreprenorii, exportatorii și producătorii locali. În lipsa unei strategii economice, Moldova continuă să exporte forță de muncă și să importe dependență economică”, conchide Durleșteanu.

Deși PAS a majorat unele salarii în sectorul public, majorările au fost aplicate inegal și cu impact politic evident. Funcționarii de rang înalt au beneficiat de creșteri substanțiale, în timp ce profesorii și medicii au rămas cu venituri modeste.

„S-a creat un sentiment general de nedreptate: elitele administrative au fost premiate, în timp ce sectoarele-cheie, precum educația și sănătatea, au rămas neglijate”, menționează ea.

Durleșteanu conchide că, în ciuda sprijinului masiv de care a beneficiat, PAS nu a livrat rezultate economice tangibile. „Reformele s-au oprit la nivel declarativ, iar economia a fost tratată cu amatorism și propagandă. În loc să investim în dezvoltare, ne-am afundat în datorii. PAS a ales PR-ul în locul performanței, iar rezultatul este o economie fragilă, polarizată și profund dependentă de bani din afară”, afirmă Mariana Durleșteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Durlesteanu #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM