GPT-5, între așteptări uriașe și realitate: noul model OpenAI, descris drept „evolutiv, nu revoluționar”

După peste doi ani de dezvoltare, OpenAI a lansat mult așteptatul GPT-5, cea mai nouă generație a modelului lingvistic care stă la baza aplicației populare ChatGPT. Deși compania americană, evaluată la 300 de miliarde de dolari, îl prezintă ca pe cel mai avansat sistem creat vreodată, primele reacții sunt moderate, scrie Financial Times.

Unii utilizatori timpurii apreciază îmbunătățirile, dar susțin că acestea nu reprezintă un salt major. „GPT-5 este excelent în multe privințe practice. Este cel mai bun model? Poate. Dar în unele domenii, câștigurile cognitive sunt modeste”, a declarat Azeem Azhar, editorul newsletterului Exponential View, subliniind că noua versiune nu apropie semnificativ AI de cogniția umană.

Lansarea vine pe fondul unei frenezii globale în domeniul inteligenței artificiale, alimentată de previziunile unor lideri din Silicon Valley care anunță apariția iminentă a calculatoarelor „superinteligente”. Aceste perspective susțin investiții anuale de sute de miliarde de dolari în infrastructuri uriașe de centre de date, în speranța atingerii inteligenței artificiale generale (AGI) — sisteme mai inteligente decât oamenii — într-un orizont de doar câțiva ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aii #schimbare #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreaga cotă anuală de 5 500 de tone de zahăr din Uniunea Europeană, importat cu o taxă vamală de 10%, ar putea fi rezervată întreprinderilor din Republica Moldova care îl folosesc în producție. În prezent, procesatorilor le sunt alocate 3 000 de tone. Schimbarea este propusă de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Astfel, cantitatea rezervată industriei prelucrătoare ar crește cu 2 500 de tone, adică aproximativ 83%, fără majorarea cotei totale existente. Zahărul importat în aceste condiții va putea fi folosit doar ca materie primă, fără dreptul de a fi revândut sau înstrăinat sub altă formă.

Diferența dintre taxele vamale este considerabilă: în limita cotei se aplică o taxă de 10%, iar după epuizarea acesteia — de 75%, potrivit notei informative.

Autoritățile își argumentează propunerea prin cererea mare din partea întreprinderilor. Până la 30 aprilie 2026, opt procesatori importaseră deja circa 2 823 de tone de zahăr, folosind aproximativ 94% din cantitatea rezervată pentru întregul an. Beneficiarii activează în domenii precum cofetăria, panificația, patiseria și prelucrarea fructelor.

Din volumul utilizat, aproximativ 778 de tone au fost importate direct, iar 2 045 de tone — prin intermediari.

Ministerul susține că extinderea cantității rezervate va facilita accesul la materie primă inclusiv pentru întreprinderile mici, care nu au resurse financiare sau spații pentru a cumpăra și depozita volume mari de zahăr într-un timp scurt.

O cotă anuală separată, de 1 000 de tone, pentru zahărul originar din statele membre ale Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv din UE, va fi menținută. Aceasta va putea fi utilizată atât pentru producție, cât și pentru vânzarea către consumatori, fiind repartizată după principiul „primul venit – primul servit”.

Potrivit autorilor, modificarea ar trebui să reducă costurile de producție și să sporească competitivitatea produselor fabricate în Moldova.

În decembrie 2025, Guvernul a decis că 3000 de tone de zahăr din contingentul tarifar preferențial de 5 500 de tone va fi alocat exclusiv procesatorilor care utilizează zahărul în producție, intermediarii fiind excluși din acest proces.

#producători de panificație #zahăr importat