Numerarul, pe cale de dispariție în Moldova: cardul devine rege

Trecerea accelerată a moldovenilor de la retragerile de numerar la achitările digitale a devenit motorul principal al dezvoltării comerțului online. Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, din 2023 peste 80% din creșterea comerțului online este generată de plățile cu cardul. „Tendința este clară. Maximum în următorii doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată, iar retragerea numerarului va fi marginală”, a declarat acesta vineri, 8 august 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Structura pieței bancare arată că 79% din rulaj este realizat cu carduri moldovenești pe teritoriul țării, 11% cu carduri străine în Moldova și 10% cu carduri moldovenești utilizate peste hotare. Volumul tranzacțiilor cu carduri a variat de la 26,6 miliarde lei în 2021 la 28,6 miliarde lei în 2024, iar în primul semestru din 2025 a atins deja 17,6 miliarde lei.

În 2024, moldovenii au efectuat achitări cu cardul în valoare totală de 83,8 miliarde lei, dintre care 62,1 miliarde în țară și 18 miliarde peste hotare. În prima jumătate a lui 2025, în valoare anualizată, totalul a urcat la 96,5 miliarde lei, cu un avans semnificativ pe segmentul comerțului online. Doar în Republica Moldova, achitările cu cardul au crescut de la 62,1 miliarde lei în 2024 la 71,4 miliarde lei în 2025, iar peste hotare de la 18 miliarde la 21 miliarde lei.

De la 9,6 miliarde lei în 2020, comerțul online a ajuns la 32,8 miliarde lei în 2024, cu internet banking-ul drept principal motor. În 2025, în valoare anuală, totalul a urcat la 37,6 miliarde lei, dintre care 19,5 miliarde provin din internet banking, 11,3 miliarde din achiziții de bunuri peste hotare, 3,6 miliarde din plăți cu carduri străine în Moldova și 3,3 miliarde din cumpărături interne. „La noi cardul a devenit un mijloc de plată esențial, în special pe piața bunurilor”, a subliniat Ioniță.

Expertul atrage atenția că în Moldova curieratul este tratat ca un tip de comerț extern, dominat de companii străine care asigură o logistică eficientă pentru livrările de import. În lipsa unui sistem național integrat de comerț online și curierat, costurile rămân ridicate și competitivitatea scăzută.

Datele prezentate arată o creștere accelerată a volumului de colete și pachete mici: 8,7 milioane în 2023 și 12 milioane în 2024, dintre care aproape 10 milioane au fost expedieri internaționale. Poșta Moldovei și-a pierdut poziția de lider al pieței, coborând de la o cotă de 52,3% în 2023 la 44% în 2024.

Dacă ritmul actual se menține, Republica Moldova ar putea trece definitiv la o economie dominată de plăți digitale până în 2027, cu numerarul redus la un rol secundar în tranzacțiile de zi cu zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #numerar #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.