Numerarul, pe cale de dispariție în Moldova: cardul devine rege

Trecerea accelerată a moldovenilor de la retragerile de numerar la achitările digitale a devenit motorul principal al dezvoltării comerțului online. Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, din 2023 peste 80% din creșterea comerțului online este generată de plățile cu cardul. „Tendința este clară. Maximum în următorii doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată, iar retragerea numerarului va fi marginală”, a declarat acesta vineri, 8 august 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Structura pieței bancare arată că 79% din rulaj este realizat cu carduri moldovenești pe teritoriul țării, 11% cu carduri străine în Moldova și 10% cu carduri moldovenești utilizate peste hotare. Volumul tranzacțiilor cu carduri a variat de la 26,6 miliarde lei în 2021 la 28,6 miliarde lei în 2024, iar în primul semestru din 2025 a atins deja 17,6 miliarde lei.

În 2024, moldovenii au efectuat achitări cu cardul în valoare totală de 83,8 miliarde lei, dintre care 62,1 miliarde în țară și 18 miliarde peste hotare. În prima jumătate a lui 2025, în valoare anualizată, totalul a urcat la 96,5 miliarde lei, cu un avans semnificativ pe segmentul comerțului online. Doar în Republica Moldova, achitările cu cardul au crescut de la 62,1 miliarde lei în 2024 la 71,4 miliarde lei în 2025, iar peste hotare de la 18 miliarde la 21 miliarde lei.

De la 9,6 miliarde lei în 2020, comerțul online a ajuns la 32,8 miliarde lei în 2024, cu internet banking-ul drept principal motor. În 2025, în valoare anuală, totalul a urcat la 37,6 miliarde lei, dintre care 19,5 miliarde provin din internet banking, 11,3 miliarde din achiziții de bunuri peste hotare, 3,6 miliarde din plăți cu carduri străine în Moldova și 3,3 miliarde din cumpărături interne. „La noi cardul a devenit un mijloc de plată esențial, în special pe piața bunurilor”, a subliniat Ioniță.

Expertul atrage atenția că în Moldova curieratul este tratat ca un tip de comerț extern, dominat de companii străine care asigură o logistică eficientă pentru livrările de import. În lipsa unui sistem național integrat de comerț online și curierat, costurile rămân ridicate și competitivitatea scăzută.

Datele prezentate arată o creștere accelerată a volumului de colete și pachete mici: 8,7 milioane în 2023 și 12 milioane în 2024, dintre care aproape 10 milioane au fost expedieri internaționale. Poșta Moldovei și-a pierdut poziția de lider al pieței, coborând de la o cotă de 52,3% în 2023 la 44% în 2024.

Dacă ritmul actual se menține, Republica Moldova ar putea trece definitiv la o economie dominată de plăți digitale până în 2027, cu numerarul redus la un rol secundar în tranzacțiile de zi cu zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #numerar #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și, în același timp, să păstreze investițiile publice, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, finanțele publice se află într-o perioadă dificilă, iar statul ajunge să se bazeze tot mai mult pe împrumuturi interne, care sunt mai scumpe.

Expertul afirmă că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei. Pentru 2026, deficitul bugetar este estimat la aproape 21 de miliarde de lei, echivalentul a circa 5,5% din PIB. Guvernul și-a propus să readucă deficitul sub pragul de 3%, ceea ce ar necesita, potrivit lui Ioniță, o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.

„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a declarat economistul.

O problemă tot mai mare o reprezintă costurile de finanțare. Cheltuielile statului pentru plata dobânzilor au ajuns de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

Ioniță atrage atenția că Moldova se împrumută tot mai mult de pe piața internă. În acest an, dobânzile pentru împrumuturile interne sunt estimate la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a spus expertul.

Și datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2019 la 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru din 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar în trimestrul al doilea ar fi depășit 150 de miliarde.

Potrivit lui Ioniță, problema este și durata foarte scurtă a împrumuturilor. În Moldova, durata medie este de aproximativ 260-270 de zile, în timp ce statele dezvoltate se împrumută, de regulă, pe perioade mult mai lungi.

Expertul consideră că soluția nu poate fi doar majorarea taxelor și recomandă creșterea finanțării externe nerambursabile. În ultimii cinci ani, granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, însă în 2025 ponderea lor a coborât la 1,3%, iar pentru prima jumătate a lui 2026 nivelul anualizat este estimat la doar 0,6% din PIB.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că reducerea deficitului trebuie combinată cu investiții publice și atragerea unor credite externe mai avantajoase, pentru a reduce presiunea exercitată de împrumuturile interne asupra bugetului.