Numerarul, pe cale de dispariție în Moldova: cardul devine rege

09 Aug. 2025, 08:34
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2025, 08:34 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Trecerea accelerată a moldovenilor de la retragerile de numerar la achitările digitale a devenit motorul principal al dezvoltării comerțului online. Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, din 2023 peste 80% din creșterea comerțului online este generată de plățile cu cardul. „Tendința este clară. Maximum în următorii doi ani, cardurile vor deveni principalul instrument de plată, iar retragerea numerarului va fi marginală”, a declarat acesta vineri, 8 august 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Structura pieței bancare arată că 79% din rulaj este realizat cu carduri moldovenești pe teritoriul țării, 11% cu carduri străine în Moldova și 10% cu carduri moldovenești utilizate peste hotare. Volumul tranzacțiilor cu carduri a variat de la 26,6 miliarde lei în 2021 la 28,6 miliarde lei în 2024, iar în primul semestru din 2025 a atins deja 17,6 miliarde lei.

În 2024, moldovenii au efectuat achitări cu cardul în valoare totală de 83,8 miliarde lei, dintre care 62,1 miliarde în țară și 18 miliarde peste hotare. În prima jumătate a lui 2025, în valoare anualizată, totalul a urcat la 96,5 miliarde lei, cu un avans semnificativ pe segmentul comerțului online. Doar în Republica Moldova, achitările cu cardul au crescut de la 62,1 miliarde lei în 2024 la 71,4 miliarde lei în 2025, iar peste hotare de la 18 miliarde la 21 miliarde lei.

De la 9,6 miliarde lei în 2020, comerțul online a ajuns la 32,8 miliarde lei în 2024, cu internet banking-ul drept principal motor. În 2025, în valoare anuală, totalul a urcat la 37,6 miliarde lei, dintre care 19,5 miliarde provin din internet banking, 11,3 miliarde din achiziții de bunuri peste hotare, 3,6 miliarde din plăți cu carduri străine în Moldova și 3,3 miliarde din cumpărături interne. „La noi cardul a devenit un mijloc de plată esențial, în special pe piața bunurilor”, a subliniat Ioniță.

Expertul atrage atenția că în Moldova curieratul este tratat ca un tip de comerț extern, dominat de companii străine care asigură o logistică eficientă pentru livrările de import. În lipsa unui sistem național integrat de comerț online și curierat, costurile rămân ridicate și competitivitatea scăzută.

Datele prezentate arată o creștere accelerată a volumului de colete și pachete mici: 8,7 milioane în 2023 și 12 milioane în 2024, dintre care aproape 10 milioane au fost expedieri internaționale. Poșta Moldovei și-a pierdut poziția de lider al pieței, coborând de la o cotă de 52,3% în 2023 la 44% în 2024.

Dacă ritmul actual se menține, Republica Moldova ar putea trece definitiv la o economie dominată de plăți digitale până în 2027, cu numerarul redus la un rol secundar în tranzacțiile de zi cu zi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Oct. 2026, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 15:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania olandeză ASML domină clasamentul celor mai valoroase companii listate la bursă din Europa, cu o capitalizare de peste 670 de miliarde de dolari, în timp ce Republica Moldova este reprezentată de maib, evaluată la doar 912 milioane de dolari. Diferența este uriașă: gigantul tehnologic din Țările de Jos valorează de aproximativ 735 de ori mai mult decât liderul pieței bursiere moldovenești.

Datele se regăsesc într-o analiză publicată de Visual Capitalist, care prezintă cele mai valoroase companii listate la bursă din 42 de țări europene. Clasamentul a fost realizat în baza capitalizării bursiere, utilizând informații de la StockAnalysis.com și bursele locale, disponibile la 29 septembrie 2026 sau la cea mai recentă dată de tranzacționare.

ASML, companie specializată în producerea echipamentelor necesare fabricării celor mai avansate cipuri, ocupă detașat prima poziție în Europa. Valoarea sa de piață, de 670,27 miliarde de dolari, este aproape dublă față de cea a băncii HSBC din Marea Britanie, evaluată la 342,35 miliarde de dolari, și a grupului farmaceutic elvețian Roche, cu 341,5 miliarde de dolari.

Germania este reprezentată de Siemens, cu o capitalizare de 246,27 miliarde de dolari, Franța de L’Oréal, evaluată la 230,18 miliarde de dolari, iar Spania de Banco Santander, cu 205,11 miliarde de dolari. Urmează producătorul farmaceutic danez Novo Nordisk, cu 168,61 miliarde de dolari, și grupul industrial Eaton din Irlanda, cu 168,28 miliarde de dolari.

În Europa de Est, diferențele sunt considerabile. Cea mai valoroasă companie din Polonia este grupul energetic Orlen, cu aproximativ 44 de miliarde de dolari, în timp ce România este reprezentată de Hidroelectrica, cu 17 miliarde de dolari. În Ungaria, OTP Bank valorează aproximativ 36 de miliarde de dolari, iar în Cehia grupul energetic ČEZ ajunge la 34 de miliarde de dolari.

Republica Moldova se situează în partea inferioară a clasamentului, cu maib, a cărei capitalizare bursieră este estimată la 912 milioane de dolari. Prin comparație, Hidroelectrica din România valorează de aproape 19 ori mai mult, iar Orlen din Polonia de aproximativ 48 de ori mai mult.

Totuși, Moldova depășește câteva piețe europene mai mici. În Muntenegru, cea mai valoroasă companie listată, EPCG, este evaluată la 884 de milioane de dolari, iar în Letonia, Eleving Group are o capitalizare de aproximativ 212 milioane de dolari.

Analiza scoate la iveală și o particularitate a economiei europene: băncile domină piețele bursiere naționale. Instituțiile bancare ocupă prima poziție în 15 țări, iar dacă sunt incluse companiile de asigurări și investiții, sectorul financiar conduce în 18 dintre cele 42 de state analizate. Alte zece țări sunt dominate de companii din energie și utilități.

Un alt caz este Novo Nordisk. Producătorul medicamentelor Ozempic și Wegovy era, în 2024, cea mai valoroasă companie europeană, cu o capitalizare de peste 650 de miliarde de dolari. Între timp, grupul danez a pierdut peste 70% din valoarea sa bursieră, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea companiei americane Eli Lilly.

Autorii analizei atrag atenția și asupra dificultăților Europei de a produce noi giganți economici. Potrivit unui raport elaborat în 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Uniunea Europeană nu a fost creată de la zero, în ultimii 50 de ani, nicio companie care să ajungă la o valoare de peste 100 de miliarde de euro.