Rusia a pierdut, Europa a câștigat: prunele Moldovei au emigrat definitiv în UE

Uniunea Europeană a devenit principala destinație pentru prunele moldovenești, cu o cotă de 85% din totalul exporturilor. Germania, România și Polonia s-au transformat în piețe tradiționale, în timp ce Rusia, cândva partener comercial major, a ajuns să fie o destinație nesemnificativă.

„Avem o dependență plăcută de UE. Rusia, care a fost cândva piață tradițională, a ajuns una nesemnificativă”, a declarat expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță. Acesta a reamintit că facilitățile comerciale oferite de Bruxelles în ultimii ani au permis Republicii Moldova să urce în top 10 exportatori de prune la nivel global, ajungând chiar pe locul 3 în 2023.

În 2024, Republica Moldova a exportat 52,7 mii tone de prune, obținând venituri record de 44,5 milioane de dolari, chiar dacă recolta a fost una dintre cele mai mici din ultimul deceniu. Pentru prima dată, s-a exportat mai mult decât s-a consumat local. „UE înseamnă volume mai mari, prețuri mai bune și o piață stabilă”, a subliniat Ioniță.

Prețul mediu de export a ajuns la 0,84 dolari/kg în 2024, comparativ cu doar 0,24 dolari/kg în 2015. Astfel, veniturile agricultorilor au crescut spectaculos: de la 16 mii lei/ha în 2015 la 65,5 mii lei/ha în 2024.

Cele mai mari piețe de export în 2024 au fost Germania (22,3%), România (18,6%) și Polonia (16,2%). Rusia a avut doar 9,5% din cota exporturilor, iar Olanda – 6,2%. Cel mai bun preț a fost obținut în Marea Britanie, unde prunele moldovenești s-au vândut cu 1,36 dolari/kg.

Analistul atenționează însă că anul 2025 aduce riscuri: Republica Moldova nu mai beneficiază de aceleași cote preferențiale acordate de UE, ceea ce ar putea reduce competitivitatea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#priune #export #UE #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce escrocii telefonici fac sute de victime, iar Moldova era inundată de milioane de apeluri suspecte, șeful ARCOM, instituția responsabilă de reglementarea comunicațiilor electronice, a bifat deplasare după deplasare în Europa. Documentele consultate de BANI.MD arată că numai cheltuielile achitate din bugetul instituției pentru aceste călătorii au depășit 330 mii de lei într-un an și jumătate.

Datele publicate de ARCOM arată că Sergiu Gaibu într-un an și jumătate (2025 și primul semestru al anului 2026) a avut deplasări finanțate de instituție în sumă de 332,3 mii lei.

Astfel, în prima jumătate a anului 2025, directorul ARCOM a fost delegat la:

Barcelona (Spania), în perioada 2–7 martie, la Programul Ministerial al Congresului Mondial al Tehnologiilor Mobile (MWC) și Summitul BEREC–EaPeReg–EMERG–Regulatel. Costul deplasării a fost de 65 mii de lei, cofinanțată de Comisia Europeană
Bruxelles (Belgia), în perioada 26 martie–2 aprilie, pentru reuniunea de screening bilateral privind Capitolul 10 și Forumul BEREC. Costul suportat de ANRCETI a fost de 92,2 mii de lei.
Reykjavik (Islanda), în perioada 4–8 iunie, la ședința ordinară BEREC. Costul deplasării s-a ridicat la 16,7 mii de lei
Ankara (Turcia), în perioada 28–31 mai, la Conferința Internațională a Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice și Poștale. Deplasarea a costat 10,7 mii de lei și a fost cofinanțată de TIKA.

În a doua jumătate a anului 2025, Gaibu a mai participat la reuniuni în:

Geneva (Elveția) – Summitul Mondial al Societății Informaționale (WSIS+20);
Bruxelles (Belgia) – atelier al Comisiei Europene privind guvernanța comunicațiilor electronice – 24,2 mii de lei
Sofia (Bulgaria) – ședința BEREC -17,2 mii de lei
Riga (Letonia) – reuniunea EaPeReg, deplasare cofinanțată de organizatori

Seria deplasărilor a continuat și în ianuarie 2026, când directorul ARCOM s-a aflat la Varșovia (Polonia) pentru o vizită de studiu privind dezvoltarea rețelelor private 5G și întâlniri cu autoritatea de reglementare din Polonia. Costul suportat de ARCOM a fost de 13.438 lei, restul cheltuielilor fiind acoperite de GIZ și la Dublin la cea de-a 67-a Ședință Ordinară a Consiliului Autorităților de Reglementare ale OAREC și ale oficiului OAREC – 28,1 mii de lei.

În ceea ce privește averea directorului ARCOM, Sergiu Gaibu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 1,5 milioane de lei, în anul 2025, echivalentul unui venit mediu de aproape 130 mii de lei pe lună, la care se adaugă 16.772 de lei dobânzi bancare. Soția sa a declarat venituri salariale de 281.620 de lei.

Gaibu deține și un parc auto format din trei automobile: un SAAB fabricat în 2005, cumpărat în 2009 cu 5.000 de euro, un Dodge din 2004, procurat în 2012 cu 4.000 de euro, și un Mercedes din 2006, cumpărat în același an cu 9.000 de euro.

Documentul mai arată că familia deține un număr mare de terenuri agricole. Este vorba de un număr de 69, multe dintre acestea fiind cumpărate în ultimii ani, în special în perioada 2022–2023.

gaibu by banimdbanimd

#arcom #deplasări #gaibu