Rusia a pierdut, Europa a câștigat: prunele Moldovei au emigrat definitiv în UE

Uniunea Europeană a devenit principala destinație pentru prunele moldovenești, cu o cotă de 85% din totalul exporturilor. Germania, România și Polonia s-au transformat în piețe tradiționale, în timp ce Rusia, cândva partener comercial major, a ajuns să fie o destinație nesemnificativă.

„Avem o dependență plăcută de UE. Rusia, care a fost cândva piață tradițională, a ajuns una nesemnificativă”, a declarat expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță. Acesta a reamintit că facilitățile comerciale oferite de Bruxelles în ultimii ani au permis Republicii Moldova să urce în top 10 exportatori de prune la nivel global, ajungând chiar pe locul 3 în 2023.

În 2024, Republica Moldova a exportat 52,7 mii tone de prune, obținând venituri record de 44,5 milioane de dolari, chiar dacă recolta a fost una dintre cele mai mici din ultimul deceniu. Pentru prima dată, s-a exportat mai mult decât s-a consumat local. „UE înseamnă volume mai mari, prețuri mai bune și o piață stabilă”, a subliniat Ioniță.

Prețul mediu de export a ajuns la 0,84 dolari/kg în 2024, comparativ cu doar 0,24 dolari/kg în 2015. Astfel, veniturile agricultorilor au crescut spectaculos: de la 16 mii lei/ha în 2015 la 65,5 mii lei/ha în 2024.

Cele mai mari piețe de export în 2024 au fost Germania (22,3%), România (18,6%) și Polonia (16,2%). Rusia a avut doar 9,5% din cota exporturilor, iar Olanda – 6,2%. Cel mai bun preț a fost obținut în Marea Britanie, unde prunele moldovenești s-au vândut cu 1,36 dolari/kg.

Analistul atenționează însă că anul 2025 aduce riscuri: Republica Moldova nu mai beneficiază de aceleași cote preferențiale acordate de UE, ceea ce ar putea reduce competitivitatea exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#priune #export #UE #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.