Electoratul, hrănit cu iluzii: partidele promit salarii și pensii mai mari, dar fără calcule reale

19 Sept. 2025, 14:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2025, 14:38 // Actual //  Ursu Victor

Un studiu realizat de Expert-Grup, intitulat „Promisiuni electorale: între populism și fezabilitate”, a radiografiat programele economice și sociale ale celor 8 formațiuni înscrise în cursa parlamentară din 28 septembrie 2025. Concluzia generală este că toate partidele au căzut în capcana populismului și evită să ofere detalii despre finanțare și instrumente reale de implementare.

Blocul Electoral „Alternativa”

Promisiunile vizează reduceri de taxe, subvenții și investiții publice, ceea ce răspunde unor probleme obiective ale mediului de afaceri. Totuși, lipsa totală a surselor de finanțare și absența instrumentelor clare fac aceste măsuri nerealiste. Expert-Grup atenționează că implementarea lor ar risca să destabilizeze bugetul de stat și să ducă la risipa banului public prin facilități fiscale nețintite.

Blocul Electoral „Împreună”

Programul conține obiective sociale atractive, precum majorări de pensii și salarii, dar acestea sunt formulate la nivel de slogan, fără mecanisme de aplicare. Contradicțiile sunt evidente: se promit cheltuieli mari și, simultan, reduceri de taxe. Analiza califică fezabilitatea ca fiind scăzută, întrucât lipsesc atât calculele financiare, cât și referințele la politici guvernamentale existente.

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei

Documentul scoate în evidență promisiuni cu un puternic accent pe protecția socială și retorica anti-europeană. Deși mesajele sunt menite să mobilizeze electoratul tradiționalist, analiza arată că ele nu au fundament financiar, instituțional sau științific. Fezabilitatea este considerată joasă, iar nivelul de populism foarte ridicat.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB)

Propunerile pun accent pe stimularea economiei, dezvoltarea regională și sprijinirea mediului de afaceri. Totuși, lipsesc instrumentele clare de implementare: nu sunt precizate taxe, mecanisme bugetare sau programe guvernamentale care să susțină promisiunile. Astfel, chiar dacă intenția de modernizare există, fezabilitatea rămâne incertă.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)

PAS prezintă un program mai structurat decât ceilalți concurenți, cu accent pe integrarea europeană, debirocratizare și infrastructură. Analiza arată că promisiunile corespund agendei de modernizare a țării, însă lipsesc totuși detalii privind sursele de finanțare și analizele de impact. Fezabilitatea este apreciată ca fiind medie, dar cu potențial mai mare decât la alte formațiuni.

Partidul Nostru

Programele au un caracter populist pronunțat, cu promisiuni de salarii și ajutoare sociale, însă fără calcule concrete. Expert-Grup evidențiază lipsa de coerență: se promit investiții masive, dar și facilități fiscale care ar diminua veniturile statului. Fezabilitatea este scăzută, iar riscul de dezechilibru bugetar ridicat.

Liga Orașelor și Comunelor

Accentul este pus pe descentralizare și dezvoltarea localităților. Expert-Grup salută abordarea, dar atrage atenția că lipsesc mecanismele precise de aplicare: nu sunt indicate surse bugetare, taxe locale sau programe concrete de sprijin. În consecință, fezabilitatea promisiunilor este redusă, chiar dacă oportunitatea tematicii este mare.

Partidul Social Democrat European (PSDE)

Programul abordează probleme reale: salarii mici, pensii insuficiente, acces limitat la finanțare pentru agricultori și declinul demografic din mediul rural. Totuși, măsurile propuse sunt formulate populist, fără fundament financiar sau instituțional. Expert-Grup consideră că fezabilitatea este scăzută, iar promisiunile riscă să rămână simple lozinci electorale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Iul. 2026, 16:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
08 Iul. 2026, 16:53 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

În timp ce escrocii telefonici fac sute de victime, iar Moldova era inundată de milioane de apeluri suspecte, șeful ARCOM, instituția responsabilă de reglementarea comunicațiilor electronice, a bifat deplasare după deplasare în Europa. Documentele consultate de BANI.MD arată că numai cheltuielile achitate din bugetul instituției pentru aceste călătorii au depășit 330 mii de lei într-un an și jumătate.

Datele publicate de ARCOM arată că Sergiu Gaibu într-un an și jumătate (2025 și primul semestru al anului 2026) a avut deplasări finanțate de instituție în sumă de 332,3 mii lei.

Astfel, în prima jumătate a anului 2025, directorul ARCOM a fost delegat la:

Barcelona (Spania), în perioada 2–7 martie, la Programul Ministerial al Congresului Mondial al Tehnologiilor Mobile (MWC) și Summitul BEREC–EaPeReg–EMERG–Regulatel. Costul deplasării a fost de 65 mii de lei, cofinanțată de Comisia Europeană
Bruxelles (Belgia), în perioada 26 martie–2 aprilie, pentru reuniunea de screening bilateral privind Capitolul 10 și Forumul BEREC. Costul suportat de ANRCETI a fost de 92,2 mii de lei.
Reykjavik (Islanda), în perioada 4–8 iunie, la ședința ordinară BEREC. Costul deplasării s-a ridicat la 16,7 mii de lei
Ankara (Turcia), în perioada 28–31 mai, la Conferința Internațională a Autorităților de Reglementare în Comunicații Electronice și Poștale. Deplasarea a costat 10,7 mii de lei și a fost cofinanțată de TIKA.

În a doua jumătate a anului 2025, Gaibu a mai participat la reuniuni în:

Geneva (Elveția) – Summitul Mondial al Societății Informaționale (WSIS+20);
Bruxelles (Belgia) – atelier al Comisiei Europene privind guvernanța comunicațiilor electronice – 24,2 mii de lei
Sofia (Bulgaria) – ședința BEREC -17,2 mii de lei
Riga (Letonia) – reuniunea EaPeReg, deplasare cofinanțată de organizatori

Seria deplasărilor a continuat și în ianuarie 2026, când directorul ARCOM s-a aflat la Varșovia (Polonia) pentru o vizită de studiu privind dezvoltarea rețelelor private 5G și întâlniri cu autoritatea de reglementare din Polonia. Costul suportat de ARCOM a fost de 13.438 lei, restul cheltuielilor fiind acoperite de GIZ și la Dublin la cea de-a 67-a Ședință Ordinară a Consiliului Autorităților de Reglementare ale OAREC și ale oficiului OAREC – 28,1 mii de lei.

 

În ceea ce privește averea directorului ARCOM, Sergiu Gaibu, a declarat pentru anul 2025 venituri salariale de 1,5 milioane de lei, în anul 2025, echivalentul unui venit mediu de aproape 130 mii de lei pe lună, la care se adaugă 16.772 de lei dobânzi bancare. Soția sa a declarat venituri salariale de 281.620 de lei.

Gaibu deține și un parc auto format din trei automobile: un SAAB fabricat în 2005, cumpărat în 2009 cu 5.000 de euro, un Dodge din 2004, procurat în 2012 cu 4.000 de euro, și un Mercedes din 2006, cumpărat în același an cu 9.000 de euro.

Documentul mai arată că familia deține un număr mare de terenuri agricole. Este vorba de un număr de 69, multe dintre acestea fiind cumpărate în ultimii ani, în special în perioada 2022–2023.

gaibu by banimdbanimd