Temu și Shein, lovite de geopolitică: trenurile din China spre UE, stop la Brest

Decizia Varșoviei de a închide granița cu Belarus, inițial temporar, a fost prelungită pe termen nedeterminat, provocând un șoc logistic major pe ruta feroviară principală dintre China și Uniunea Europeană. Prin acest coridor, cu punct de transbordare la Brest, circulă 90% din transporturile feroviare de mărfuri China–UE, cu o valoare anuală estimată la 25 miliarde de euro, scrie Politico.

Măsura a fost luată vineri, odată cu începerea exercițiilor militare ruso-belaruse „Zapad” și după ce 19 drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez, unele de pe teritoriul Belarusului. Guvernul polonez a desfășurat 40.000 de militari la frontieră și a invocat necesitatea de a proteja securitatea cetățenilor. „Granița va fi redeschisă doar atunci când va fi pe deplin sigură”, a transmis Varșovia.

Consecințele se resimt deja. PKP Cargo, compania națională poloneză de transport feroviar, avertizează că blocajul va duce la redirecționarea fluxurilor comerciale prin sud – via Kazahstan, Marea Caspică, Marea Neagră și apoi către Europa de Sud sau Turcia. Totodată, aproximativ 10.000 de șoferi de camioane belaruși angajați la companii poloneze au rămas blocați la frontieră, incapabili să își reia activitatea sau să se întoarcă acasă.

Subiectul a fost discutat luni la Varșovia, în timpul întrevederii dintre miniștrii de externe ai Poloniei și Chinei. „Am transmis clar că în prezent logica securității primează asupra logicii comerciale”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE polonez. Partea chineză nu a formulat cereri explicite de redeschidere a frontierei.

Fostul director al serviciului de informații externe al Poloniei, Piotr Krawczyk, susține că închiderea rutei are și o dimensiune geopolitică: „Sunt convins că SUA privesc cu satisfacție acest blocaj, întrucât cer UE să aplice presiuni suplimentare asupra Chinei, care sprijină Rusia prin importurile de petrol și gaze. Americanii, cu siguranță, nu se grăbesc să vadă acest coridor redeschis”.

Astfel, un coridor vital pentru comerțul global – inclusiv pentru giganți ai comerțului online precum Temu și Shein – a devenit instrument într-un joc geopolitic complex, la intersecția dintre securitatea europeană și competiția strategică SUA–China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.