Promo-LEX: Campania electorală marcată de tensiuni geopolitice, utilizarea resurselor administrative și discurs de ură

Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi Raportul nr. 4 al Misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, care acoperă perioada 11–24 septembrie. Documentul include constatări privind finalul campaniei, comportamentul competitorilor și transparența finanțării activităților electorale.

Una dinte constatări vizează decizia Curții de Apel Centru din 25 septembrie, prin care s-a dispus limitarea activității partidului PRIM, la solicitarea Ministerului Justiției, după suspiciuni de finanțare ilicită. Măsura afectează direct Blocul Electoral Patriotic, din care face parte PRIM, existând riscul de a încălca cota de gen din Codul electoral. Promo-LEX avertizează că acțiunile ilicite ale unui partid constituent nu ar trebui să ducă la anularea automată a înregistrării blocului electoral, recomandând tratament egal și modificarea legislației pentru a permite ajustarea listelor de candidați chiar și mai aproape de ziua votului.

În perioada monitorizată, concurenții au desfășurat 1.984 de activități de campanie, cu 50% mai multe decât la început. Cele mai active formațiuni au fost PAS și BE Patriotic (aproximativ 26% fiecare). Activitățile s-au concentrat pe distribuirea materialelor informative (68%) și întâlnirile directe cu alegătorii (22%). Promo-LEX a documentat 1.754 de cazuri de publicitate electorală, inclusiv 37 de cazuri de amplasare ilegală a materialelor, vizând în special PAS și PN.

Raportul semnalează 84 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, cele mai multe se referă la PAS. Printre exemple: atribuirea meritelor pentru proiecte finanțate din bani publici sau implicarea funcționarilor în campanie în timpul orelor de muncă. Totodată, au fost documentate cel puțin șase cazuri de implicare a cultelor religioase în campanie, prin mesaje difuzate pe Telegram sau participarea candidaților la slujbe religioase.

Promo-LEX a identificat cel puțin trei cazuri de intimidare și 15 entități terțe implicate în promovarea narativelor electorale, inclusiv rețele coordonate din Federația Rusă. Observatorii au constatat și comportament inautentic coordonat pe rețelele sociale, precum conturi false, pagini clonă sau videoclipuri generate prin AI.

Între 8–21 septembrie, veniturile declarate ale partidelor au însumat 23,8 milioane lei, provenind în principal din donații ale persoanelor fizice. Cele mai mari sume au fost declarate de PAS, BE Patriotic, PN și BE Alternativa. Cheltuielile raportate au fost de aproximativ 23 milioane lei, majoritatea direcționate către publicitate TV, radio și materiale promoționale. Promo-LEX a identificat însă cheltuieli neraportate de cel puțin 693.243 lei, în special pentru campanii online.

Între 5–18 septembrie, au fost documentate 72 de cazuri de discurs de ură, vizualizate de peste 2,6 milioane de persoane. Acestea au vizat criterii precum apartenența politică, orientarea sexuală, etnia sau genul. Printre autorii mesajelor homofobe, sexiste sau xenofobe se numără candidații Constantin Cojocari, Ion Ceban, Renato Usatîi și Victoria Furtună. Promo-LEX atrage atenția că discursurile discriminatorii și instigările la violență au afectat coeziunea socială și demnitatea grupurilor vizate.

Raportul este elaborat în cadrul Misiunii de observare a alegerilor parlamentare, susținută financiar de Suedia, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Franța și Consiliul Europei, sub egida Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.