Moldova, promovată la Bruxelles ca hub regional al cooperării turistice Iași–Chișinău

„Moldova nu este doar o destinație – este o punte între culturi, idei și oameni. Țara noastră merită să fie parte activă a transformării globale a turismului și să-și afirme rolul ca hub al cooperării regionale Iași–Chișinău–Odesa”, a declarat Sergiu Manea, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT), la Global Tourism Forum 2025, desfășurat la Royal Museum of Fine Arts of Belgium din Bruxelles.

Evenimentul, organizat sub tema „Redefining Tourism in a Changing World”, reunește lideri internaționali din industrie, guverne și organizații globale pentru a discuta tendințele și transformările majore ale turismului mondial în contextul digitalizării și al sustenabilității.

În calitate de invitat VIP, Sergiu Manea a reprezentat Republica Moldova pe scena globală, promovând integrarea turismului moldovenesc în dialogul european și în strategiile regionale de dezvoltare durabilă.

Prin această participare, APIT consolidează poziția Moldovei ca partener de încredere și promotor al inovației, sustenabilității și cooperării regionale în domeniul turismului, într-un moment în care Europa de Est își afirmă tot mai vizibil potențialul cultural și economic.

Forumul Global al Turismului de la Bruxelles (#GTF2025BRU) este unul dintre cele mai prestigioase evenimente internaționale dedicate viitorului industriei, reunind miniștri, experți și reprezentanți ai sectorului privat din peste 60 de țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 1,2 miliarde de oameni trăiesc în sărăcie multidimensională, cu 51,5 milioane mai mulți decât în anul precedent. Mai mult de jumătate dintre cei afectați sunt copii, potrivit raportului din 2026 realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Oxford Poverty and Human Development Initiative (OPHI).

Este prima creștere a numărului persoanelor afectate raportată de la lansarea indicelui global al sărăciei multidimensionale, în 2010. Indicatorul urmărește lipsurile cu care oamenii se confruntă simultan, de la hrană insuficientă și acces limitat la educație până la absența apei curate, a electricității și a unei locuințe adecvate.

„Creșterea sărăciei ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru întreaga lume”, a declarat administratorul PNUD, Alexander De Croo. Acesta a subliniat că, în spatele cifrelor, se află oameni prinși într-un cerc al lipsurilor, în care foametea, accesul insuficient la educație și absența serviciilor de bază se agravează reciproc.

Copiii reprezintă 51,5% dintre persoanele aflate în sărăcie multidimensională. Totodată, 83,3% dintre cei afectați locuiesc în zone rurale, unde accesul la infrastructură și servicii rămâne limitat în numeroase regiuni. Cele mai multe persoane sărace se află în Africa Subsahariană și Asia de Sud.

Autorii raportului precizează însă că majorarea numărului total trebuie privită în context. Creșterea populației este unul dintre factorii principali, iar informații noi au fost disponibile pentru doar 13 dintre cele 108 țări analizate. Prin urmare, evoluția nu înseamnă că sărăcia s-a accentuat în aceeași măsură în toate statele.

În paralel, raportul arată că progresele sunt posibile. În ultimii 15 ani, 33 de țări au redus la jumătate proporția populației care trăiește în sărăcie multidimensională. Printre acestea se numără șase state din Africa Subsahariană, iar cele mai rapide îmbunătățiri au fost înregistrate în Asia, în special în China și Vietnam.

Sărăcia multidimensională nu este măsurată exclusiv prin venituri. Indicele analizează sănătatea, educația și condițiile de trai, pentru a identifica situațiile în care mai multe lipsuri se suprapun și afectează viața de zi cu zi.

#sărăcia extremă