Carrefour își face bagajele din România. Gigantul francez vinde tot și pleacă

Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri din Europa, plănuiește să vândă toate supermarketurile pe care le deține în România, potrivit informațiilor publicate de Economedia. Compania franceză a mandatat deja banca BNP Paribas să găsească potențiali cumpărători, în cadrul unei reevaluări strategice la nivel de grup.

Decizia vine după ce retailerul a început deja să-și reducă prezența pe piața locală, vânzând un magazin din Pitești către lanțul românesc La Cocoș, iar spațiul comercial din Sun Plaza București a fost preluat de Auchan.

Într-un răspuns oficial, reprezentanții Carrefour România au evitat să confirme tranzacția, precizând că analiza este parte a procesului global de reorganizare a grupului:

„Aflat la jumătatea procesului de implementare a planului strategic Carrefour 2026, și ca răspuns la schimbările din piață, Grupul a inițiat o analiză aprofundată a portofoliului său de activități, care acoperă toate liniile de business și modelele organizaționale. Această evaluare a portofoliului a început, iar în acest moment Grupul nu comentează zvonurile din piață.”
Context economic și presiuni legislative
Decizia Carrefour ar putea fi influențată și de politicile guvernamentale din ultimii ani, care au introdus sau menținut plafonarea adaosurilor comerciale pentru zeci de produse de bază. În plus, marile lanțuri de magazine au fost obligate să vândă un procent tot mai mare de produse locale, fapt ce a redus marjele de profit ale retailerilor internaționali.

În primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour a raportat în România vânzări de 2,29 miliarde de euro, în creștere cu 1,9% față de perioada similară din 2024. Țara este a patra piață europeană pentru grupul francez, după Franța, Spania și Belgia.

La sfârșitul lunii septembrie, rețeaua Carrefour din România includea 458 de magazine: 55 hipermarketuri, 188 supermarketuri, 187 magazine de proximitate și 28 de magazine de tip soft discount.

Surse din piață susțin că Jerónimo Martins, grupul portughez care operează rețelele Biedronka (Polonia) și Pingo Doce (Portugalia), ar fi analizat posibilitatea achiziției, însă oficialii companiei au negat interesul, precizând că nu iau în calcul extinderea în România sau Polonia în prezent.

Fondat în 1959, Carrefour Group operează peste 14.000 de magazine în peste 40 de țări, având o cifră de afaceri de 94,1 miliarde de euro în 2023 și peste 500.000 de angajați în întreaga lume. Grupul trece printr-un proces amplu de optimizare a portofoliului internațional, concentrându-se pe piețele unde performanța operațională este mai ridicată.

Dacă decizia de vânzare va fi confirmată, ieșirea Carrefour din România ar marca una dintre cele mai importante restructurări din sectorul de retail din ultimii 10 ani, cu potențiale efecte majore asupra pieței de consum, a furnizorilor locali și a concurenței între marile lanțuri internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exit #Carrefour #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană HiSky, controlată de moldoveanul Iulian Scorpan, suspendă zborurile regulate directe dintre București și New York în sezonul de iarnă 2026–2027, la doar doi ani și jumătate de la lansarea rutei transatlantice. Decizia vine pe fondul exploziei prețurilor la combustibilul de aviație, care a depășit 1.800 de dolari pe tonă, dar și al gradului redus de ocupare a aeronavelor. În medie, aproape jumătate dintre locurile disponibile pe cursele spre Statele Unite au rămas goale.

Potrivit informațiilor publicate de AeroRoute, HiSky renunță la operarea regulată a rutei București–New York JFK pe durata sezonului rece, păstrând doar câteva zboruri punctuale în perioada sărbătorilor de iarnă.

Astfel, după cursa din 30 octombrie, următoarele zboruri sunt programate pentru 18, 21, 23 și 28 decembrie 2026, precum și pentru 4, 6 și 8 ianuarie 2027. În restul perioadei, pasagerii care vor să ajungă din București la New York vor trebui să apeleze la curse cu escală.

Principalul motiv invocat de companie este creșterea puternică a costurilor de operare. Prețul combustibilului de aviație a depășit pragul de 1.800 de dolari pe tonă, ceea ce face mult mai costisitoare operarea zborurilor transatlantice. Potrivit HiSky, menținerea frecvențelor planificate inițial ar genera cheltuieli suplimentare considerabile, care s-ar reflecta inevitabil în prețurile biletelor.

Dincolo de scumpirea kerosenului, datele privind traficul de pasageri arată că ruta București–New York se confruntă și cu probleme de ocupare. Potrivit statisticilor raportate autorităților americane, gradul mediu de ocupare a aeronavelor HiSky a fost de numai 52,2% în perioada iunie 2024 – vara anului 2026.

Compania utilizează pe această rută un Airbus A330-200, cu o capacitate de 274 de locuri, însă numărul mediu de pasageri transportați a fost de aproximativ 143 pe zbor. Asta înseamnă că, în medie, 131 de locuri au rămas neocupate la fiecare cursă.

Un asemenea grad de ocupare pune presiune asupra rentabilității zborurilor de lung-curier, unde cheltuielile cu combustibilul, echipajele, întreținerea și taxele aeroportuare sunt ridicate. Totuși, profitabilitatea unei rute depinde și de tarifele practicate, veniturile suplimentare și structura costurilor, nu doar de numărul pasagerilor.

Suspendarea temporară reprezintă un pas înapoi pentru o rută lansată în iunie 2024, când HiSky a readus zborurile directe regulate dintre România și Statele Unite după o pauză de peste două decenii.

Ultimele curse transatlantice regulate operate anterior de TAROM fuseseră suspendate în noiembrie 2003. Reluarea conexiunii directe București–New York de către HiSky a fost prezentată drept un moment important pentru aviația românească, oferind pasagerilor posibilitatea de a traversa Atlanticul fără escală.

HiSky, companie aeriană înființată în 2020, operează zboruri din România și Republica Moldova. Suspendarea curselor regulate către New York în sezonul rece arată dificultățile cu care se confruntă operatorii aerieni pe rutele lungi, în condițiile creșterii prețurilor la combustibil și ale unei cereri insuficiente pentru ocuparea aeronavelor.