Moldova intră în liga mare a energiei! Junghietu aruncă noi cabluri peste Prut

Republica Moldova va construi noi linii de interconectare cu România și Ucraina, menite să întărească rețeaua energetică regională și să faciliteze integrarea viitoarelor capacități de energie regenerabilă. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul celei de-a șasea reuniuni a Parteneriatului pentru Cooperare Energetică Transatlantică (P-TEC), desfășurată săptămâna trecută la Atena, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

Printre proiectele vizate se numără interconectările Vulcănești–Smârdan, Comrat–Smârdan și Vulcănești–Artsyz, investiții strategice care vor crește capacitatea de transfer transfrontalier și vor fortifica stabilitatea rețelei electrice.

Evenimentul de la Atena a reunit miniștri ai energiei, oficiali europeni și americani, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai marilor companii energetice. Sub tema „Connecting Europe: Secure, Smart, and Resilient Energy Networks”, reuniunea a oferit Moldovei ocazia de a prezenta progrese importante în domeniul securității energetice și în conectarea la rețeaua europeană.

În discursul său, Dorin Junghietu a subliniat că Moldova nu mai depinde de gazul rusesc, achiziționând întreaga cantitate de pe piețele internaționale. „Doar trei ani în urmă, Moldova depindea aproape în totalitate de un singur furnizor de gaze. Astăzi, acest capitol s-a închis. Am demonstrat că determinarea, cooperarea și viziunea europeană pot transforma vulnerabilitatea în reziliență și independență”, a afirmat ministrul.

Au fost evidențiate progresele majore în proiectele de interconectare electrică. Linia Vulcănești–Chișinău (400 kV) este finalizată în proporție de 90% și urmează să fie pusă în funcțiune până la sfârșitul anului, iar interconectarea Bălți–Suceava este programată pentru 2027. Aceste proiecte vor permite Moldovei să se integreze pe deplin în rețeaua europeană ENTSO-E.

Junghietu a mulțumit României și Uniunii Europene pentru sprijinul constant acordat, inclusiv grantul european de 15,4 milioane de euro pentru interconectarea Vulcănești–Chișinău, precum și Statelor Unite pentru grantul de 130 milioane USD destinat liniei Strășeni–Gutinaș (400 kV), investiție strategică pentru consolidarea securității energetice regionale.

Cooperarea cu Ucraina rămâne un element esențial, fiind menționată includerea liniei Bălți–Dnestrovsk Power Plant (330 kV) în lista Proiectelor de Interes al Comunității Energetice (PECI), un pas care va intensifica fluxurile de energie și va crește reziliența în ambele țări.

Digitalizarea sectorului energetic este un alt pilon al modernizării. Guvernul pregătește instalarea a 60.000 de contoare inteligente până în 2027, în cadrul unui program național realizat cu sprijinul Italiei și UNDP.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cabluri #minister #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina