FMI pune degetul pe rana bugetului Moldovei! Deficitul și datoriile trebuie ținute sub control

Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat Republicii Moldova să reducă deficitul bugetar, să îmbunătățească administrarea fiscală și să acorde o atenție sporită sustenabilității datoriei interne. Recomandările au fost prezentate miercuri, 28 octombrie, la încheierea misiunii FMI de la Chișinău, într-un moment în care Guvernul pregătește bugetul pentru anul 2027 și trebuie să împartă resursele financiare disponibile între cheltuielile sociale, investiții și celelalte priorități ale statului.

Potrivit Ministerului Finanțelor, experții FMI, conduși de Alina Iancu, au discutat cu ministra Victoria Belous despre perspectivele economice, proiecțiile fiscale, managementul finanțelor publice și eficiența cheltuielilor bugetare. Un accent deosebit a fost pus pe gestionarea datoriei interne și pe necesitatea reducerii deficitului bugetar.

Recomandările Fondului vin în contextul în care autoritățile pregătesc proiectul bugetului pentru 2027. În cadrul discuțiilor purtate anterior cu experții FMI au fost abordate politica salarială, planificarea cheltuielilor publice în raport cu resursele disponibile, măsurile fiscale și administrarea datoriei publice.

Reducerea deficitului ar presupune diminuarea diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului, fie prin îmbunătățirea colectării veniturilor, fie printr-un control mai riguros al cheltuielilor sau printr-o combinație a celor două măsuri. Totuși, comunicatul Ministerului Finanțelor nu precizează dacă FMI a solicitat reduceri pentru anumite categorii de cheltuieli și nici nu indică un nivel-țintă al deficitului pentru anul viitor.

Un alt subiect îl reprezintă datoria publică internă. Experții FMI au recomandat consolidarea sustenabilității acesteia, în condițiile în care împrumuturile contractate de stat pe piața internă implică obligații viitoare de rambursare și costuri cu dobânzile.

În același timp, Fondul a pus accent pe sustenabilitatea investițiilor publice, ceea ce presupune evaluarea atentă a proiectelor finanțate din buget și a capacității statului de a suporta costurile acestora pe termen lung.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a apreciat cooperarea cu FMI și a reiterat angajamentul autorităților de a promova politici economice responsabile, orientate spre menținerea echilibrului macroeconomic, gestionarea sustenabilă a finanțelor publice și stimularea creșterii economice.

În prezent, deficitul bugetar este de 23 miliarde de lei sau 6% din PIB, iar datoria publică internă, la sfârșitul lunii septembrie se cifra la 60,1 miliarde de lei și s-a majorat cu 8,1 miliarde de față de începutul anului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Licențierea importurilor de cereale în Republica Moldova ar putea să nu mai fie prelungită pe parcursul anului 2027. Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, consideră că această măsură nu reprezintă cea mai potrivită soluție pentru protejarea producătorilor autohtoni și susține utilizarea altor instrumente comerciale, inclusiv măsuri antidumping sau de salvgardare, fundamentate pe analize economico-financiare.

Întrebat dacă regimul de licențiere a importurilor de cereale va fi extins pentru întregul an 2027, oficialul a reiterat că autoritățile ar trebui să identifice mecanisme juridice alternative de protejare a agricultorilor.

„Trebuie să utilizăm alte mecanisme, de natură juridică, pentru protecția agricultorilor noștri. Licențierea, fiind o metodă netarifară de protecție, nu este cea mai potrivită”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a explicat că una dintre alternative o reprezintă aplicarea măsurilor antidumping sau de salvgardare, însă acestea nu pot fi introduse fără o justificare economică și financiară corespunzătoare.

Potrivit oficialului, inițiativa pentru declanșarea unor asemenea mecanisme trebuie să vină din partea sectorului privat, iar producătorii trebuie să demonstreze că importurile le afectează activitatea economică.

„Inițiativa trebuie să vină din partea sectorului privat”, a subliniat ministrul, precizând că analiza trebuie să demonstreze existența unor efecte negative asupra unei părți semnificative a pieței.

Osmochescu a menționat, cu titlu de exemplu, că aproximativ 50% dintre participanții din sectorul privat ar trebui să fie afectați de importul unui produs la prețuri mai mici pentru a justifica examinarea unor măsuri de protecție.

Ministrul a precizat că asemenea instrumente nu vizează exclusiv cerealele, ci ar putea fi analizate și pentru alte produse importate în Republica Moldova, în funcție de situația pieței și de impactul asupra producătorilor locali.

Declarațiile vin în contextul în care Ministerul Agriculturii a propus, miercuri, 28 octombrie, prelungirea licențierii importurilor de grâu, porumb și răsărită până la 31 decembrie 2026, în condițiile în care actualul mecanism expiră la 31 octombrie. Propunerea a fost formulată în urma unei analize privind evoluția prețurilor și impactul importurilor asupra pieței agricole interne.