Firma ministrei Catlabuga, subvenții de 11 milioane în 8 ani! Profit triplat în 2024

Compania VITABIOFARM, deținută integral de ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a beneficiat de 11 milioane de lei subvenții în ultimii opt ani, a declarat președintele Asociației Fermierilor, Alexandru Bădăru, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei. Potrivit acestuia, compania activează în continuare cu ministra în calitate de fondator și principal acționar.

Bădăru a subliniat că nu acuză compania de ilegalități și nu știe care sunt exact impozitele achitate de aceasta. Totuși, el a făcut trimitere la afirmațiile deputatei Victoria Belous, care susține că unii agricultori primesc mai multe subvenții de la stat decât achită în taxe și impozite. „Nu știu dacă este și cazul companiei dumneaei, dar această discuție trebuie purtată transparent”, a declarat Bădăru.

VITABIOFARM este o firmă specializată în creșterea bovinelor și figurează în proprietatea Ludmilei Catlabuga. Conform declarației de venit, ministra a încasat în 2024 un salariu de 179,7 mii de lei.

Datele financiare ale companiei arată o evoluție puternic ascendentă: profitul s-a majorat de 3,5 ori în 2024 față de 2023, la o cifră de afaceri de 4,9 milioane de lei. Aceste evoluții, corelate cu subvențiile consistente din ultimii ani, ridică întrebări în spațiul public despre modul în care sunt distribuite resursele bugetare în sectorul agricol și despre transparența sistemului de subvenționare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#afaaceri #Catlabuga #comapnie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.