Cădere liberă pentru grâul moldovenesc: de la 3,57 la 3,53 lei/kg și exporturi tăiate

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, confirmă o scădere atât a cantității de grâu exportate, cât și a prețului mediu la export în 2025. Potrivit acesteia, tendința este determinată de calitatea mai slabă a recoltei și de condițiile de piață internaționale.

„Într-adevăr, analiza arată o scădere a cantității de grâu spre export, dar și a prețului. Acest lucru se explică prin calitatea grâului, dar și prin contextul general al pieței și comportamentul exportatorilor”, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Oficiala a precizat că indicatorii de elasticitate și bonificație ai grâului au fost mai slabi în acest an, ceea ce a afectat competitivitatea produsului pe piețele externe. „Dacă în ultimii ani indicatorul care măsoară elasticitatea și extinderea era mai ridicat, anul acesta grâul a înregistrat un nivel mai scăzut, ceea ce a fost un factor decisiv pentru prețuri”, a explicat Catlabuga.

Potrivit datelor prezentate de minister, în 2025 prețul mediu la export al grâului a fost de 3,53 lei/kg, față de 3,57 lei/kg în anul precedent. De asemenea, volumul total al exporturilor a scăzut la 25–35% din producția totală, comparativ cu circa 11% în anul anterior, ceea ce reflectă o reducere semnificativă a livrărilor peste hotare.

„Sigur că prețul din 2023 a fost un pic mai mare și asta a avut un impact și asupra cantității exportate”, a mai adăugat ministra.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.