Cădere liberă pentru grâul moldovenesc: de la 3,57 la 3,53 lei/kg și exporturi tăiate

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, confirmă o scădere atât a cantității de grâu exportate, cât și a prețului mediu la export în 2025. Potrivit acesteia, tendința este determinată de calitatea mai slabă a recoltei și de condițiile de piață internaționale.

„Într-adevăr, analiza arată o scădere a cantității de grâu spre export, dar și a prețului. Acest lucru se explică prin calitatea grâului, dar și prin contextul general al pieței și comportamentul exportatorilor”, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Oficiala a precizat că indicatorii de elasticitate și bonificație ai grâului au fost mai slabi în acest an, ceea ce a afectat competitivitatea produsului pe piețele externe. „Dacă în ultimii ani indicatorul care măsoară elasticitatea și extinderea era mai ridicat, anul acesta grâul a înregistrat un nivel mai scăzut, ceea ce a fost un factor decisiv pentru prețuri”, a explicat Catlabuga.

Potrivit datelor prezentate de minister, în 2025 prețul mediu la export al grâului a fost de 3,53 lei/kg, față de 3,57 lei/kg în anul precedent. De asemenea, volumul total al exporturilor a scăzut la 25–35% din producția totală, comparativ cu circa 11% în anul anterior, ceea ce reflectă o reducere semnificativă a livrărilor peste hotare.

„Sigur că prețul din 2023 a fost un pic mai mare și asta a avut un impact și asupra cantității exportate”, a mai adăugat ministra.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrar prognozelor anterioare privind o tranziție rapidă către energie curată, Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează acum că cererea globală de petrol și gaze naturale ar putea crește până în 2050, potrivit noului raport „World Energy Outlook” publicat miercuri, scrie REUTERS.

Potrivit IEA, cererea globală de petrol ar urma să atingă 113 milioane de barili pe zi până la jumătatea secolului, în creștere cu aproximativ 13% față de nivelurile din 2024. În același timp, cererea totală de energie ar putea urca cu 15% până în 2035, adică un plus de 90 exajouli, în contextul unei economii globale tot mai digitalizate și dependente de centrele de date și inteligența artificială.

Raportul IEA reprezintă o schimbare de perspectivă față de anii administrației Biden, când instituția prognoza atingerea vârfului cererii de petrol înainte de 2030 și recomanda oprirea investițiilor în proiecte noi de petrol, gaze și cărbune pentru a atinge neutralitatea climatică până la mijlocul secolului. Presiunea politică a venit în special din partea Statelor Unite, unde administrația Donald Trump a cerut o orientare mai clară către securitatea energetică și extinderea producției de hidrocarburi.

„Am revenit la scenariul politicilor actuale pentru a reflecta realitatea diferită a deciziilor guvernelor privind energia”, a declarat Fatih Birol, directorul IEA, subliniind că scenariul se bazează pe politicile existente, nu pe angajamentele climatice viitoare.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a salutat această reevaluare, afirmând că „epoca iluziei numite ‘vârful cererii de petrol’ pare să fi trecut”.

În același timp, raportul notează o explozie a investițiilor în gaze naturale lichefiate (LNG), cu proiecte noi care vor adăuga până în 2030 o capacitate suplimentară de 300 miliarde metri cubi anual, adică o creștere de 50% a ofertei globale. Astfel, piața mondială a LNG ar urma să crească de la 560 bcm în 2024 la 880 bcm în 2035 și peste 1.000 bcm în 2050.

Investițiile în centre de date sunt, de asemenea, în plină expansiune: în 2025 acestea ar putea atinge 580 miliarde de dolari, depășind pentru prima dată cheltuielile anuale pentru aprovizionarea globală cu petrol, estimate la 540 miliarde de dolari.

Totuși, în pofida scenariilor analizate, raportul confirmă că lumea nu va reuși să limiteze încălzirea globală la +1,5°C față de perioada preindustrială – obiectiv stabilit prin Acordul de la Paris din 2015. „Guvernele trebuie să acționeze urgent la COP30 și să convină asupra unui plan global care să reducă decalajul față de ținta de 1,5°C”, a avertizat Kaisa Kosonen, consilier principal la Greenpeace Nordic.