Investitorii discută despre proiectele eoliene cu sisteme de stocare: licitația începe în martie 2026

17 Nov. 2025, 11:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 11:42 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Ministerul Energiei a lansat pregătirile pentru licitația privind acordarea statutului de producător eligibil mare pentru centrale electrice eoliene integrate cu sisteme de stocare a energiei. În paralel, ministerul a desfășurat consultări publice cu potențialii investitori și membrii Comisiei de licitații, pentru a colecta opinii și recomandări asupra documentației propuse.

Depunerea ofertelor este estimată pentru martie 2026, iar evaluarea și desemnarea câștigătorilor sunt planificate pentru iunie 2026. Licitația vizează proiecte eoliene de mare capacitate, cu o putere totală de până la 170 MW, care trebuie să includă cel puțin 44 MWh de stocare a energiei sau 0,25 MWh pentru fiecare MW de capacitate susținută. Prețul fix garantat va fi stabilit prin licitație, fără a depăși plafonul maxim de 1,44 lei/kWh, aprobat de ANRE.

Secretara de stat Carolina Novac a subliniat că bateriile de stocare pot fi utilizate pentru echilibrarea sistemului energetic sau în scopuri comerciale, iar investitorii care dețin deja avize de racordare vor fi scutiți de depunerea garanțiilor financiare de bună execuție.

Implementarea proiectelor va contribui la creșterea ponderii energiei regenerabile cu 5,8%, ajutând Republica Moldova să atingă obiectivul de 30% energie din surse regenerabile până în 2030. Împreună cu prima licitație de 165 MW, energia eoliană va acoperi aproximativ 11,4% din acest obiectiv. Noile investiții vor reduce, de asemenea, emisiile cu peste 1,4 milioane tone CO₂, echivalentul emisiilor anuale a aproximativ 310.000 de autoturisme.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!