Dezastru în oleaginoase! Procesatorii de soia, la un pas de oprire: Nu mai avem ce procesa

Exporturile de ulei de soia ale Republicii Moldova înregistrează unul dintre cele mai mare declin din ultimii ani, după o perioadă de expansiune continuă. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele zece luni ale anului 2025 volumul exportat a scăzut cu 38,3%, ajungând la 4 815 tone, față de 7 805 tone în perioada similară din 2024.

Tendința reprezintă o schimbare radicală după un ciclu de creștere susținută în perioada 2021–2024, când exporturile au urcat de la 1 139 tone la un record de 9 028 tone. Extinderea procesării interne și accesul la materie primă ucraineană au făcut posibil acest avans. Totuși, scăderea abruptă din 2025 arată o criză de aprovizionare care lovește direct capacitățile de procesare.

Economistul explică faptul că declinul este determinat în principal de introducerea de către Ucraina, începând cu septembrie 2025, a unei taxe de 10% la exportul de boabe de soia. Această măsură a făcut importurile de materie primă mult mai costisitoare și, în multe cazuri, complet necompetitive pentru procesatorii moldoveni, care depindeau într-o proporție semnificativă de soia ucraineană. În consecință, fabricile din Republica Moldova lucrează în prezent exclusiv cu soia autohtonă, însă volumul este limitat – cultura este concentrată doar în nord, iar suprafețele însămânțate sunt în scădere.

Impactul se vede și în evoluția prețurilor. Media prețurilor la export a coborât de la 26,7 lei/kg în 2022 la 12,9 lei/kg în 2024, pe fondul volatilității piețelor internaționale ale uleiurilor vegetale. În 2025, diminuarea volumelor procesate accentuează presiunile financiare asupra industriei.

Liderul pieței, OLSEG-VT, rămâne principalul exportator, cu 4 319 tone exportate în perioada ianuarie–octombrie 2025, însă activitatea companiei este în scădere cu 31% față de cele 6 254 tone din intervalul similar al anului precedent. Coborârea este direct legată de reducerea disponibilității de boabe pentru procesare după aplicarea taxei de export din Ucraina.

Pe poziția a doua se află ROM-CRIS SRL, cu 274 tone, un volum relativ stabil comparativ cu anii precedenți.

Pe locul trei este VI OIL AGRO, companie care traversează cea mai drastică ajustare de pe piață: doar 172 tone exportate în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 82% față de cele 936 tone din 2024.

În ultimii doi ani, peste 90% din uleiul de soia moldovenesc a fost exportat în România, ceea ce reflectă orientarea exclusiv externă a sectorului. În acest context, scăderea de aproape 40% din 2025 devine un barometru esențial al stării industriei de procesare a oleaginoaselor. Pentru un produs destinat integral exportului, orice reducere a volumelor scoate în evidență blocajele din lanțul de aprovizionare și vulnerabilitățile tehnologice.

Concluziile economiste ale lui Iurie Rija sunt ferme: activitatea de procesare a soiei în Republica Moldova se diminuează vizibil, iar sectorul intră într-o zonă de risc sistemic. Fără soluții rapide pentru asigurarea accesului la materie primă și pentru menținerea competitivității procesatorilor, există riscul subutilizării capacităților industriale, al pierderii clienților externi și al deteriorării poziției țării pe piața regională a uleiurilor vegetale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soia #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.