Investițiile vin cu elicopterul! Șefa Agenției visează heliport, operă și balet în nordul Moldovei

Investitorii străini care aleg Republica Moldova nu vin doar pentru oportunitățile de afaceri, ci pentru întreg stilul de viață pe care țara îl poate oferi, a afirmat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, într-un interviu oferit Ziarului de Gardă. Potrivit acesteia, marile companii, inclusiv business-urile de familie cu averi de ordinul miliardelor, privesc investiția într-o țară ca pe un întreg pachet: de la infrastructură și conectivitate, până la calitatea vieții, educație și cultură.

Bejan explică faptul că, dincolo de cadrul legal și procedurile administrative, investitorii pun un preț foarte mare pe accesibilitatea transportului și mobilitate. „Pentru mulți contează cât de aproape este oficiul lor de aeroport, să existe zboruri directe, acces în lounge și conexiuni rapide către sediul companiei lor”, spune ea. Cerințele sunt uneori neobișnuite: Agenția de Investiții a primit chiar solicitări legate de locurile unde pot ateriza elicoptere, pentru potențiali investitori care preferă acest mod de deplasare.

Un alt aspect esențial privește modul în care investitorii își aduc sau își trimit managerii în țara de destinație. Dacă un director venit din Viena este obișnuit să meargă la teatru sau la operă, acesta va căuta aceleași opțiuni culturale și în Republica Moldova. „Ei se uită la tot ecosistemul: activități culturale, oferte sportive, școli și grădinițe de calitate. Pentru că atunci când vine un investitor și își mută familia aici sau trimite manageri cu familiile lor, nu investesc doar bani — investesc propria viață”, explică Bejan.

În acest context, dezvoltarea infrastructurii culturale și recreaționale devine o condiție indirectă, dar crucială, pentru atragerea capitalului străin. Iar resursele naturale ale Moldovei — fructele, legumele, vinăriile — pot deveni atuuri importante, la pachet cu un nivel mai ridicat de cultură civică și diversitate în opțiunile de petrecere a timpului liber.

În final, Bejan subliniază că toate aceste cerințe ar trebui privite ca oportunități: „Ne dorim investiții pentru ca cetățenii Republicii Moldova să trăiască mai bine acasă. Și dacă investitorii cer mai multe școli bune, mai multă cultură și mai multe opțiuni de recreere, toate acestea sunt, de fapt, lucruri care ne vor face viața mai bună tuturor”.

Ultimele date satristice relevă că , Republica Moldova a atras în 2024 investiții străine directe (ISD) de 344 mil. dolari, în scădere față de 357 mil. dolari în 2023 (-3,6%). Nivelul rămâne sub vârful post-pandemie din 2022 (591 mil. dolari, -41,8%) și sub media 2019–2024 (circa 395 mil. dolari, -12,9%).

#bejan #heliport #investii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram