Platforma TUX, în vizorul deputaților: O comisie de anchetă ar putea analiza pagubele și despăgubirile pentru cetățeni

O comisie de anchetă care să investigheze activitatea platformei TUX ar putea fi constituită în Parlament, după ce deputații din fracțiunea Democrația Acasă au înregistrat, în data de 20 noiembrie, un proiect de hotărâre în acest sens.

Potrivit documentului, Comisia va fi formată din președinte, vicepreședinte, secretar și membri și va avea drept scop analiza detaliată a funcționării platformei, incluzând structura TUX, mecanismul de plată, promisiunile de câștig, modul de recrutare, depunerile utilizatorilor și blocarea retragerilor.

Comisia va colabora cu toate autoritățile responsabile de domeniu și va audia persoanele și entitățile implicate. Se propune ca, în termen de 60 de zile, Parlamentul să primească raportul final cu concluzii și recomandări legislative și instituționale menite să prevină apariția unor scheme similare.

Nota informativă atașată proiectului menționează suspiciuni rezonabile că autoritățile, precum CNPF, BNM, poliția și Procuratura nu au acționat preventiv, în ciuda semnalelor de alarmă privind profituri garantate, bonusuri de recrutare și lipsa licenței platformei. Ancheta ar urma să estimeze și prejudiciile suportate de cetățeni, inclusiv numărul persoanelor afectate și sumele pierdute, și va analiza eventualele mecanisme de despăgubire.

”Autoritățile moldovene au confirmat primirea de sesizări. CNPF a subliniat că prestarea de servicii cu active virtuale este interzisă în
Republica Moldova, deci platforma ar fi operat fără licență. În același timp, numărul plângerilor formale era relativ scăzut, ceea ce ridică întrebări legate de încrederea păgubiților, gradul de informare și rezolvare a acestor cazuri”, indică autorii proiectului în nota informativă.

Deputatii subliniază că raportul comisiei va oferi recomandări legislative și instituționale, menite să consolideze încrederea în piața financiară și cripto, dar și să prevină fraude similare în viitor.

Anterior, șeful CNPF, Dumitru Budianschi, a declarat că instituția a primit doar cinci plângeri de la cetățenii care reclamă prejudicii în cazul schemei TUX și avertizează că șansele de recuperare a banilor sunt extrem de mici.

În dosarul TUX au avut loc 28 de percheziții pe întreg teritoriul țării, iar în urma descinderilor au fost reținute cinci persoane, inclusiv liderii platformei, Antonina și Valentin Samoilă. Rulajul total al platformei în Republica Moldova este estimat la circa 48 de milioane de euro, ceea ce face din cazul TUX unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tux #despagubiri #parlament #comisie de anchetă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat