Moldelectrica neagă scenariile de blackout: „Sistemul funcționează normal”

Sistemul Electroenergetic Național funcționează în parametri normali, fiind menținute stabilitatea operațională, continuitatea alimentării și echilibrul energetic necesar acoperirii integrale a consumului intern, anunță ÎS „Moldelectrica”.

Instituția revine cu precizări după apariția unor interpretări privind fluxurile afișate pe pagina sa oficială. Potrivit Moldelectrica, datele vizualizate online reprezintă fluxuri tehnice instantanee, generate de caracteristicile fizice ale rețelei, fără a reflecta tranzacțiile comerciale dintre sistemele României, Republicii Moldova și Ucrainei.

”Aprovizionarea Republicii Moldova cu energie electrică se realizează în conformitate cu prognozele furnizorilor și cu planificarea operativă a operatorului de sistem, volumul necesar pentru acoperirea consumului intern fiind asigurat integral. Dispecerii Î.S. „Moldelectrica” monitorizează în permanență parametrii SEN și aplică măsuri operative de ajustare pentru menținerea stabilității frecvenței și tensiunii în rețeaua de transport”, menționează Moldelectrica.

Totodată, instituția îndeamnă consumatorii să manifeste responsabilitate în utilizarea energiei electrice, în special în orele de vârf, pentru a reduce presiunea asupra rețelei și a susține funcționarea eficientă a infrastructurii energetice naționale.

Economistul Sergiu Tofilat a avertizat anterior că Republica Moldova se confruntă cu un deficit acut de energie după atacurile masive lansate noaptea trecută de Rusia asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Situația pune presiune majoră pe capacitatea de import a țării și riscă să ducă la deconectări sau scumpiri, dacă populația nu reduce consumul în intervalele critice 7:00–11:00 și 18:00–23:00, perioade în care prețurile din România sunt de două-trei ori mai mari decât nivelul mediu inclus în tariful local. În unele zile, energia ajunge la 300–600 euro/MWh.

#blackout #Moldelectrica #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.